miniatura|Logo Library Genesis. Bibliotecile fantomă (din eng. shadow libraries, numite și pirate libraries) sunt repozitorii online gratuite, având conținut media digital care e în mod normal protejat cu plată, cu acces controlat sau care nu e ușor accesibil în alt mod. Bibliotecile fantomă conțin, de obicei, lucrări textuale, cum ar fi lucrări academice și cărți electronice, dar pot include și alte forme de media digitală, cum ar fi software, muzică sau filme.
Arhiva Annei, Library Genesis, Sci-Hub, UbuWeb și Z-Library sunt unele dintre cele mai populare biblioteci fantomă pentru cărți și literatură academică.
Istoric miniatura|Creșterea Bibliotecii Genesis, 2009–2022 Primele predecesoare ale bibliotecilor fantomă au fost colecții informale de copii digitale neautorizate de cărți, literatură academică și alte suporturi textuale, adesea partajate în grupuri mici prin intermediul listelor de discuții, forumurilor sau site-urilor de socializare. Comunități online de oameni de știință au colaborat, de asemenea, pentru a partaja între ei literatură protejată prin paywall. miniatura|Samizdat rusesc și negative foto ale literaturii neoficiale. Multe biblioteci fantomă își au originea în Rusia, care are o istorie bogată a samizdatului încă din epoca sovietică. Exista o cenzură strictă de stat și un control strict al materialelor tipărite, ceea ce a dat naștere activității disidente de copiere și diseminare a operelor cenzurate sau clandestine. Chiar și după dizolvarea Uniunii Sovietice și sfârșitul programului oficial de cenzură, aceste practici de partajare au continuat ca urmare a dificultăților economice generalizate. Texte au fost digitalizate pe scară largă și partajate pe sistemele rusești FidoNet odată ce accesul la computere și internet devenea tot mai răspândit în Rusia. O colecție de texte digitalizate la începutul acestui fenomen a fost Lib.ru din 1994 a lui Maksim Moshkow. Colecția Kolhozului, numită după fermele colective din colhoz, a fost creată de o comunitate care a lucrat la începutul anilor 2000 pentru a descărca sau digitaliza texte științifice, pe care le-a stocat pe servere FTP și DVD-uri. Această colecție a crescut în cele din urmă la aproximativ 50.000 de documente.
Unele dintre aceste colecții incipiente au devenit ulterior biblioteci fantomă, deoarece au atras bibliotecari pe post de voluntari care au catalogat conținutul arhivelor. Printre primele biblioteci academice fantomă din anii 2000 s-au numărat Textz.org, Monoskop și Gigapedia (mai târziu Library.nu). Gigapedia s-a concentrat mai mult pe texte academice decât alte biblioteci fantomă, care conțineau în principal literatură. În jurul anilor 2006 sau 2007, Gigapedia a incorporat fișierele adunate de colecționarii Kolhoz și a devenit cea mai mare bibliotecă fantomă, până în 2010. Gigapedia, redenumită deja atunci Library.nu, a fost închisă în 2012 în urma unui proces intentat de o coaliție de șaptesprezece edituri, inclusiv HarperCollins, Oxford University Press și MacMillan.
Library Genesis (cunoscută și sub numele de LibGen) a fost fondată în jurul anului 2007 sau 2008 de un grup de oameni de știință ruși, care au început prin organizarea unei colecții de texte în limba rusă privind știința și tehnologia, puse la dispoziție pe un site de torrente, agregate din surse precum colecția Kolkhoz și lib.ru. În 2011, LibGen a absorbit colecția Library.nu, menținând-o accesibilă chiar și atunci când Library.nu a fost forțată să se închidă. La acea vreme, LibGen era unică prin concentrarea sa pe infrastructura sa de „bibliotecă deschisă”, prioritizând partajarea gratuită a colecției, catalogului și codului sursă, pentru a-i încuraja pe mulți alții să cocntribuie la reziliența colectivă a bibliotecilor fantomă prin oglindirea și bifurcarea proiectului. În 2025, Library Genesis „pretinde că deține peste 2,4 milioane de cărți non-ficțiune, 80 de milioane de articole în reviste științifice, 2 milioane de fișiere de benzi desenate, 2,2 milioane de cărți de ficțiune și 0,4 milioane de numere de reviste.”
Motivație Bibliotecile fantomă sunt parte a mișcărilor accesului deschis și cunoștințelor deschise. Ele caută să disemineze în mod mai liber cunoștințele academice și alte forme de media, având ca argument, deseori, un imperativ moral de a face cunoașterea disponibilă gratuit.
Operatorii LibGen au descris misiunea site-ului ca fiind de a facilita accesul la informații pentru persoanele sărace și de a se opune restricționării accesului la cunoștințe de către instituțiile academice de elită, un administrator scriind: „grupurile țintă pentru LibGen sunt săracii: Africa, India, Pakistan, Iran, Irak, China, Rusia și post-URSS etc., și, pe de altă parte, persoanele care nu aparțin mediului academic. Dacă nu ești la o universitate, nu poți accesa nimic sau cel puțin vei avea destulă dificultate în a accesa încât să nu poți progresa deloc.” , creatoarea Sci-Hub, a justificat site-ul argumentând că lipsa accesului liber la studii încalcă dreptul omului la știință și cultură, consacrat în articolul 27 din Declarația Universală a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite, care prevede: „Orice persoană are dreptul să participe liber la viața culturală a comunității, să se bucure de arte și să ia parte la progresul științific și la beneficiile acestuia”. Elbakyan a susținut, de asemenea, că „Orice lege împotriva cunoașterii este fundamental nedreaptă”. Activistul american Aaron Swartz a surprins motivațiile multor biblioteci fantomă în Manifestul său, „Guerrilla Open Access” din 2008,Aaron Swartz. Guerilla Open Access Manifesto., 2008. Accesat în 31 octombrie 2025. scriind: Bibliotecile fantomă au menționat, de asemenea, creșterea costului literaturii și cărților academice, denumită și „criza revistelor academice”.
Tehnologii Unele biblioteci fantomă (sau bazele lor de date) fac uz de BitTorrent, dark web și InterPlanetary File System (IPFS) pentru a-și crește reziliența și a distribui sarcinile. Biblioteci fantomă ca LibGen sau Anna's Archive dezvoltă și își fac software-ul accesibil ca software cu sursă deschisă, permițând oricărui voluntar să lucreze la cod și încurajând oglindirea sau fork-urile. Anna's Archive a afirmat că „dacă ne vor închide, pur și simplu vom apărea altundeva, doarece tot codul și toate datele noastre sunt complet cu sursă deschisă”.
Statutul juridic Bibliotecile fantomă găzduiesc sau oferă adesea linkuri către materiale protejate prin drepturi de autor fără consimțământul deținătorilor de drepturi de autor, ceea ce le face ilegale sau îndoielnic legale în multe țări. Astfel de biblioteci mai sunt numite și biblioteci pirat.Multe biblioteci fantomă mențin cataloage bibliografice separate de găzduirea fișierelor în sine. Acest fapt e atât o facilitate organizațională, cât și un mod de protecție împotriva contestațiilor legale, deoarece legea este adesea ambiguă în ceea ce privește distincția dintre găzduirea și indexarea conținutului protejat prin drepturi de autor. Cu toate acestea, mai multe cataloage ale bibliotecilor fantomă au fost ținta unor ordonanțe judecătorești și a unor amenințări de eliminare a acestora.
Strategiile juridice agresive urmărite, în Occident, de industria muzicii și cea cinematografică împotriva site-urilor web de partajare a fișierelor online în anii 2000 nu au fost oglindite pe scară largă de editorii academici sau literari împotriva bibliotecilor fantomă. Cu toate acestea, pe măsură ce bibliotecile fantomă au devenit mai mari și mai vizibile, acestea au atras mai multe contestații legale. Library.nu (anterior Gigapedia) a fost închisă în 2012 în urma unui proces intentat de o coaliție de șaptesprezece companii de editare, inclusiv HarperCollins, Oxford University Press și MacMillan În 2015, editura academică Elsevier a dat în judecată LibGen și Sci-Hub în instanțele americane, acuzându-le că „operează o rețea internațională de piraterie și încălcare a drepturilor de autor”. Elsevier a câștigat o hotărâre în lipsă împotriva celor două grupuri și a primit 15 milioane de dolari în daune, dar nu a colectat banii deoarece operatorii LibGen sunt necunoscuți, iar cei ai Sci-Hub sunt în afara razei de acțiune a sistemului juridic american. Deși judecătorul din cazul Elsevier a emis o ordonanță judecătorească împotriva mai multor domenii web utilizate de bibliotecile fantomă, bibliotecile au trecut rapid la domenii noi și site-uri onion. Un proces intentat de Societatea Americană de Chimie în 2017 împotriva Sci-Hub a dus, de asemenea, la o hotărâre judecătorească de compensarea Societății Americane de Chimie cu 4,8 milioane de dolari în daune. În noiembrie 2022, FBI a confiscat domenii asociate cu Z-Library și i-a acuzat pe doi dintre operatorii săi de încălcarea drepturilor de autor, fraudă electronică și spălare de bani. Instanțele au ordonat furnizorilor de servicii de internet din țări precum Danemarca, Franța, Germania, Rusia și Regatul Unit să blocheze accesul la bibliotecile fantomă, deși aceste blocări au o eficacitate limitată.
Legalitatea direcționării persoanelor către biblioteci fantomă este incertă. Deși există teorii juridice conform cărora linkurile către materiale găzduite de biblioteci fantomă care încalcă drepturile de autor ar putea constitui o încălcare indirectă sau contributivă a drepturilor de autor, nu au existat cazuri intentate pe baza acestor teorii. În 2019, Elsevier a amenințat cu acțiuni în justiție împotriva Citationsy, dezvoltatorul unui instrument de gestionare a bibliografiei, pentru publicarea unei postări pe blog care direcționa cititorii către Sci-Hub, iar Citationsy a eliminat linkul.
Deși majoritatea cadrelor universitare nu sunt penalizate pentru distribuirea gratuită a propriilor lucrări publicate, unele edituri academice i-au amenințat oameni de știință pentru că le distribuie sau le republică lucrările.
Unii editori au acuzat bibliotecile fantomă, inclusiv Sci-Hub, că au obținut ilegal date de conectare la bazele de date academice, deși Sci-Hub susține că aceste date sunt donate în mod voluntar.
O acțiune colectivă intentată în iunie 2023 împotriva dezvoltatorului ChatGPT, OpenAI, condusă de autorii Paul Tremblay și Mona Awad, a susținut că firma a folosit biblioteci fantomă pentru a antrena modelul său lingvistic mare. De asemenea, se presupune că Meta a folosit date din biblioteci fantomă pentru a antrena modelul său de inteligență artificială. Modelul Vision-Language (VL) al DeepSeek a fost antrenat cu date din biblioteca fantomă Anna's Archive.
Reacții
Din partea academicienilor Unii cadre universitare au susținut tacit sau explicit eforturile bibliotecilor fantomă, mulți considerându-le acte moral acceptabile de nesupunere civică împotriva modelelor de afaceri abuzive ale editurilor academice. În plus, bibliotecile fantomă pot crește impactul academicienilor ale căror lucrări sunt puse la dispoziție. Conform unui studiu al Universității Cornell, articolele disponibile pe Sci-Hub primesc de 1,72 ori mai multe citări decât articolele din reviste de calitate similară care nu sunt disponibile pe Sci-Hub.
Din partea autorilor non-academici Scriitorii non-academici s-au opus mai vehement bibliotecilor fantomă.
În februarie 2022, după ce s-au alăturat unui proces intentat de Amazon Publishing și Penguin Random House împotriva unui site web ucrainean care vindea cărți electronice piratate, autorii americani de ficțiune John Grisham și Scott Turow au publicat un editorial în The Hill, solicitând legiuitorilor americani să adopte o lege care să interzică motoarelor de căutare să se conecteze la site-uri web de piratare.