Asociația MozaiQ LGBT este o organizație comunitară neguvernamentală din România care se adresează persoanelor LGBTQI+ (lesbiene, gay, bisexuali, transgender, queer, intersex, asexuali). Înființată în noiembrie 2015, în urma unei serii de întâlniri consultative la care au participat peste 60 de persoane, potrivit unui reportaj Mediafax de la momentul respectiv,Documente programatice ale Asociației MozaiQ LGBT. organizația își propune dezvoltarea comunității prin activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă și o atenție acordată grupurilor intersecționale și subreprezentate, precum persoanele rome LGBTQI+, persoanele trans, persoanele care trăiesc cu HIV, lucrătorii sexuali, seniorii și tinerii.
Activitatea organizației a fost relatată constant de presa românească și internațională. Publicații precum The New York Times, Associated Press, Reuters, The Guardian și Politico au citat reprezentanții MozaiQ în relatări despre situația drepturilor LGBT din România. Europa Liberă România a descris MozaiQ, la zece ani de la înființare, drept „una dintre cele mai active organizații LGBTQ+ din România”. Adevărul a publicat o retrospectivă similară la cinci ani de activitate.
Misiune, viziune și scop
Potrivit propriilor documente programatice, scopul asociației este consolidarea, sprijinirea și reprezentarea comunităților LGBTQI+ din România prin programe adaptate nevoilor acestora.
Misiunea asumată vizează îmbunătățirea calității vieții persoanelor LGBTQI+ și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, asigurând participarea acestora, fără discriminare, în domenii precum familia, educația, sănătatea, cultura, piața muncii și viața politică.
Viziunea organizației descrie o societate în care persoanele LGBTQI+ participă activ și vizibil și beneficiază de respect și acceptare, iar nevoile lor sunt adresate prin politici publice și servicii sociale adecvate.
Guvernanță și echipă executivă
Structura de conducere și evoluția consiliilor directoare au fost documentate în presă, inclusiv de G4Media, care a relatat despre alegerea Cristinei Săracu ca președintă în 2023. Structura de conducere este formată dintr-un Consiliu Director ales și o echipă executivă.
Evoluția Consiliului Director
2015–2016: Vlad Viski (președinte), Octavian Dumitru (vicepreședinte), Ovidiu Anemțoaicei, Bogdan Dogaru, Mihnea Florea, Ștefan Iancu, Roxana Marin, Alexandru Moisii. 2016–2018: Vlad Viski (președinte), Andrei Voinea (vicepreședinte), Bogdan Dogaru, Mihnea Florea, Alexandru Palas, Simona Rujan, Alex Zbîrciog. 2018–2019: Robert Rațiu (președinte), Alexa Valianatos (vicepreședintă), Ovidiu Anemțoaicei, Alina Dumitriu, Andrei Ion, Tudor Kovacs, Alexandru Palas. 2019–2021: Robert Rațiu (președinte), Mihnea Florea, Victor „Zamfi" Pînzariu, Tudor Kovacs, Cristi Mușat, Carmen Gheorghe, Antonella Lerca Duda, Mircea Ciobanu (cenzor). 2021–2023: Alexandru Palas (președinte), Ioana „Jerzy" Dumitrescu (vicepreședintă), Carmen Gheorghe, Cezara David, Bogdan Dogaru, Victor „Zamfi" Pînzariu, Ovidiu Anemțoaicei (cenzor). 2023–2025: Cristina Săracu (președintă), Octavian Dumitru (vicepreședinte), Robert Rațiu, István Téglás, Cezara David, Tudor Kovacs, Mihai Lixandru, Mircea Ciobanu (cenzor).
Echipa executivă
De-a lungul timpului, funcția de director executiv (ulterior președinte executiv) a fost ocupată de Vlad Levente Viski. Un amplu profil al lui Vlad Viski a fost publicat de Scena9 în 2019, iar Vice România a relatat în 2018 despre rolul său în campania anti-referendum. Echipa executivă a inclus, printre alții, pe Ana Mohr (director administrativ și financiar), Andrei Luca (director de dezvoltare), Sergiu Marinescu (director de comunicare), Roxana Marin (coordonatoare advocacy), Victor Pînzariu (asistent social) și Bogdan Dogaru (office manager).
Advocacy și activism politic
Printre primele acțiuni publice ale organizației s-a numărat marșul „Dumnezeu nu face politică”, organizat în noiembrie 2016 la București ca reacție la inițiativa Coaliției pentru Familie de modificare a Constituției.
MozaiQ a militat pentru egalitate legislativă și a sancționat public discursul instigator la ură. PressOne a descris campania anti-referendum drept „campania care a schimbat soarta referendumului", iar Adevărul a detaliat la rândul său strategia de boicot.
În ianuarie 2018, în cadrul Evaluării Periodice Universale a ONU, România a primit peste 200 de recomandări privind drepturile omului, inclusiv recomandări de a investiga discriminarea și violența împotriva persoanelor LGBT și de a adopta legislație pentru parteneriate civile și căsătorii între persoane de același sex. Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului pe 2017 a menționat discriminarea comunității LGBT din România, inclusiv respingerea cererilor de organizare a ClujPride, agresarea unui tânăr la metrou în drum spre Bucharest Pride și un caz de discriminare al unei activiste MozaiQ.
Opoziția față de modificarea articolului 48 din Constituție
MozaiQ a fost una dintre organizațiile care s-au opus inițiativei de modificare a definiției familiei în Constituție, calificând inițiativa drept „ilegitimă" și argumentând că „drepturile fundamentale nu se votează", poziție reflectată în media de HotNews, RFI și Politico Europe. În octombrie 2017, președintele MozaiQ, Vlad Viski, a declarat pentru Politico Europe că referendumul reprezintă o dovadă a derivei iliberale a României și că organizația raportase o creștere a atacurilor violente împotriva persoanelor gay de la începutul campaniei pentru referendum.
În aceeași perioadă, Viski a criticat vizita în România a activistei americane Kim Davis, acuzând grupurile conservatoare americane că exportă ideologie anti-LGBT — poziție relatată de The New York Times și de publicația INTO. O scrisoare de susținere a comunității LGBTI din România, lansată în mai 2016, a strâns inițial semnăturile a peste 1.000 de personalități publice — printre care Loredana, Inna, Alexandra Stan, Dragoș Bucurenci și Ada Solomon — ajungând ulterior la peste 12.000 de semnături.
În mai 2018, conducerea MozaiQ a criticat public prezența organizației americane Alliance Defending Freedom (ADF) la o conferință în Parlament organizată de Coaliția pentru Familie. Președintele Robert Rațiu a calificat ADF drept „grup de ură” și a cerut respingerea inițiativei în Senat, iar directorul executiv Vlad Viski, într-un interviu acordat RFI, a subliniat că procedura de modificare a Constituției fusese viciată. Tot în mai 2018, Viski a declarat pentru HotNews că organizația nu acceptă un „troc — parteneriat civil contra referendum” și a cerut legalizarea parteneriatului civil înaintea oricărei încercări de referendum.
Tot în 2018, Vlad Viski a publicat pe blogurile Adevărul un editorial în care descria România ca teren de luptă pentru interese transnaționale anti-gay, menționând ADF și politiciana rusă Yelena Mizulina, și avertiza asupra riscului unei „democrații a întunericului”.
Referendumul pentru familie (2018)
În contextul referendumului din octombrie 2018, MozaiQ a derulat campania #IubireaNuSeVotează, documentată pe larg de Adevărul și Libertatea, care au relatat despre videoclipurile cu vedete, panourile stradale și mesajele online. Campania a inclus:
Boicotul activ: încurajarea cetățenilor de a nu participa la vot. Implicarea unor personalități publice: campania de boicot a inclus mesaje video din partea unor nume cunoscute din muzică, televiziune și industriile creative, printre care Alexandra Stan, Emil Rengle, Andreea Bălan, Loredana, Vladimir Drăghia, Maurice Munteanu, Alexandra Ungureanu, Răzvan Firea și Mirela Bucovicean.Seria de mesaje video „Iubirea nu se votează”, publicată de MozaiQ pe YouTube (2018). Participarea unor personalități a fost relatată de publicații precum Libertatea și Adevărul. Cântărețul Tudor Chirilă a criticat referendumul, calificându-l drept o „perdea de fum” și o risipă de aproximativ 43 de milioane de euro, iar actorul Dragoș Bucur s-a pronunțat de asemenea împotriva referendumului, declarând pentru Libertatea că familia se întemeiază pe dragoste și respect, indiferent de sexul partenerilor. Proteste: manifestații în Piața Victoriei și Piața Universității, cu sute de participanți scandând „Lăsați-ne să iubim!". MozaiQ a acuzat Primăria Capitalei că a blocat aprobarea unui cort de informare și a impus transformarea marșului din 30 septembrie într-un protest static. Vice România a relatat că protestul a reunit câteva sute de persoane, inclusiv cupluri heterosexuale, părinți cu copii și bunici.
Sondajele de opinie din acea perioadă indicau un sprijin scăzut pentru referendum: un sondaj CURS din ianuarie 2018 arăta că 67% dintre români considerau referendumul puțin sau deloc necesar, iar un sondaj al Fundației Friedrich Ebert, publicat de HotNews în aprilie 2018, indica faptul că doar 27% dintre români considerau necesară organizarea referendumului.
Referendumul a atras atenția presei internaționale. Agenția Reuters a relatat că inițiativa era susținută de Biserica Ortodoxă și de alte culte, precum și de aproape toate partidele parlamentare; Euronews a citat declarațiile lui Vlad Viski privind creșterea discursului de ură la adresa persoanelor LGBT. Peste 900 de etnici maghiari au semnat un apel la boicotarea referendumului, iar fostul președinte UDMR Markó Béla s-a declarat public împotriva modificării Constituției.
Referendumul nu a fost validat din lipsă de cvorum. Ulterior, președintele Klaus Iohannis a declarat, în martie 2019, că românii „au dat o lecție imensă acestor infatuați care au promovat ura”, catalogând promotorii referendumului drept „agresivi și intoleranți”. Cazul Coman-Hamilton și jurisprudența europeană
MozaiQ a urmărit îndeaproape cazul cuplului Adrian Coman și Clai Hamilton, devenit un reper al jurisprudenței europene privind recunoașterea cuplurilor de același sex. În noiembrie 2017, audierile de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) au fost relatate de The New York Times, care l-a citat pe președintele MozaiQ, Vlad Viski. La 11 ianuarie 2018, avocatul general al CJUE, Melchior Wathelet, a depus concluziile în speță, motivând că noțiunea de „soț” include și soții de același sex în contextul libertății de ședere a cetățenilor Uniunii. Opinia avocatului general susținea că uniunile între persoane de același sex reflectă schimbări sociale universale și nu sunt o caracteristică culturală izolată.
La 5 iunie 2018, CJUE a hotărât că termenul „soț” se aplică și soților de același sex în contextul liberei circulații. MozaiQ a salutat decizia: Vlad Viski a calificat-o, într-o declarație preluată de Gay Star News, drept „o victorie majoră pentru drepturile LGBT în întreaga Uniune Europeană”, iar președintele Robert Rațiu a declarat pentru Europa FM că decizia este „foarte importantă pentru comunitatea LGBT și pentru Europa”. Decizia și reacția favorabilă a MozaiQ au fost relatate și de The New York Times.
La 28 septembrie 2018, Curtea Constituțională a României a decis, în motivarea cazului Coman-Hamilton, că un cuplu de același sex intră sub incidența noțiunilor de „viață privată” și „viață de familie”, ceea ce — în opinia MozaiQ — făcea referendumul inutil. În noiembrie 2019, MozaiQ s-a solidarizat public cu Adrian Coman, căruia statul român i-a refuzat eliberarea unui pașaport pentru a vota la alegerile prezidențiale, pe motiv că este căsătorit cu o persoană de același sex.
Parteneriatul civil și Indexul Egalității