Emiratul Islamic al Afganistanului“Țara Afganilor“, sufixul „stan“ însemnȃnd în persană „țară“. (paștună/dari (afgană): Afğānistān د افغانستان اسلامي امار), este o țară fără ieșire la mare situată la intersecția Asiei Centrale și de Sud. Se învecinează cu Pakistanul la est și sud, Iranul la vest, Turkmenistanul la nord-vest, Uzbekistanul la nord, Tadjikistanul la nord-est și China la nord-est și est. Ocupând o suprafață de 652.864 km2 (252.072 mile pătrate), țara este predominant muntoasă, cu câmpii în nord și sud-vest, separate de lanțul muntos Hindukuș. Kabul este capitala și cel mai mare oraș al țării. Populația Afganistanului este estimată între 40 și 50 de milioane de locuitori.
Locuirea umană în Afganistan datează din epoca paleoliticului mijlociu. Supranumit popular „cimitirul imperiilor”, acest teritoriu a fost martorul multor campanii militare, inclusiv cele ale perșilor, lui Alexandru cel Mare, Imperiului Maurya, musulmanilor arabi, mongolilor, britanicilor, Uniunii Sovietice și ale unei coaliții conduse de SUA. Afganistanul a fost, de asemenea, locul de unde au pornit pentru a forma imperii importante greco-bactrienii și mogulii, printre alții. Datorită numeroaselor cuceriri și perioade de influență în sferele culturale iraniană și indiană, zona a fost un centru pentru zoroastrism, budism, hinduism, și, mai târziu, islam. Statul modern afgan a început cu Imperiul Durrani în secolul al XVIII-lea de Ahmad Șah Durrani, deși uneori Dost Mohammad Han este considerat fondatorul primului stat afgan modern. Afganistanul a devenit un stat tampon în cadrul Marelui Joc dintre Imperiul Britanic și Imperiul Țarist. Din India, britanicii au încercat să supună Afganistanul, dar au fost respinși în Primul Război Anglo-Afgan; în Al Doilea Război Anglo-Afgan, britanicii au învins. După Al Treilea Război Anglo-Afgan, în 1919, Afganistanul s-a eliberat de hegemonia politică străină și a devenit Regatul Afganistanului în 1926. Această monarhie a durat aproape o jumătate de secol, până când Zahir Șah a fost înlăturat în 1973, iar mai apoi s-a instaurat Republica Afganistanului.
Din anii 1970, istoria Afganistanului a fost dominată de conflicte armate intense, inclusiv lovituri de stat, invazii, insurgențe și războaie civile. Conflictul a început în 1978, când o revoluție comunistă a instaurat un stat socialist (ca reacție la dictatura instaurată după lovitura de stat din 1973), iar luptele interne ulterioare au dus la invazia sovietică din 1979. Mujahideenii au luptat împotriva sovieticilor în Războiul sovieto-afgan, apoi între ei după retragerea sovietică din 1989. Războiul civil care a urmat a răsturnat republica socialistă și a instaurat Statul Islamic al Afganistanului prin Acordul de la Peshawar, care nu a putut rămâne în vigoare și a dus la un al doilea război civil între facțiunile mujahedinilor în 1992. Talibanii au preluat controlul asupra majorității țării în 1996, dar Statul Islamic condus de ei a primit puțină recunoaștere internațională până la răsturnarea sa în 2001, în urma invaziei conduse de SUA. Talibanii au revenit la putere în 2021, după capturarea Kabulului, punând capăt războiului 2001–2021.
Guvernul taliban este larg nerecunoscut de comunitatea internațională din cauza încălcărilor raportate ale drepturilor omului, în special în ceea ce privește drepturile femeilor și tratamentul acestora de către talibani.
Afganistanul este bogat în resurse naturale, inclusiv litiu, fier, zinc și cupru. Este al doilea cel mai mare producător de rășină de cannabis, și al treilea ca mărime în producția de șofran și cașmir. Țara este membră a Asociației Sud-Asiatice pentru Cooperare Regională și membru fondator al Organizației Cooperării Islamice. Din cauza efectelor războaielor din ultimele decenii, țara se confruntă cu niveluri ridicate de terorism, sărăcie și malnutriție infantilă. Afganistanul rămâne printre cele mai puțin dezvoltate țări ale lumii, ocupând locul 182 în Indicele Dezvoltării Umane. PIB-ul Afganistanului este de 81 miliarde USD în paritatea puterii de cumpărare și 20,1 miliarde USD în valori nominale. PIB-ul pe cap de locuitor este printre cele mai scăzute din lume (conform datelor din 2020).
Etimologie
Unii cercetători sugerează că numele rădăcină Afghān derivă din cuvântul sanscrit Aśvakan, care era folosit pentru a desemna locuitorii antici ai lanțului muntos Hindu Kush."The name Afghan has evidently been derived from Asvakan, the Assakenoi of Arrian... " (Megasthenes and Arrian, p 180. See also: Alexander's Invasion of India, p 38; J.W. McCrindle).
"Even the name Afghan is Aryan being derived from Asvakayana, an important clan of the Asvakas or horsemen who must have derived this title from their handling of celebrated breeds of horses" (See: Imprints of Indian Thought and Culture Abroad, p 124, Vivekananda Kendra Prakashan).
Cf: "Their name (Afghan) means "cavalier" being derived from the Sanskrit, Asva, or Asvaka, a horse, and shows that their country must have been noted in ancient times, as it is at the present day, for its superior breed of horses. Asvaka was an important tribe settled north to Kabul river, which offered a gallant resistance but ineffectual resistance to the arms of Alexander." (Scottish Geographical Magazine, 1999, p. 275, Royal Scottish Geographical Society)
"Afghans are Assakani of the Greeks; this word being the Sanskrit Ashvaka meaning 'horsemen'." (Sva, 1915, p. 113, Christopher Molesworth Birdwood)
Cf: "The name represents Sanskrit Asvaka in the sense of a cavalier, and this reappears scarcely modified in the Assakani or Assakeni of the historians of the expedition of Alexander" (Hobson-Jobson: A Glossary of Colloquial Anglo-Indian words and phrases, and of kindred terms, etymological. Henry Yule, A. D. Burnell). Aśvakan înseamnă literalmente „călăreți”, „cresători de cai” sau „cavaleri” (de la aśva, cuvântul sanscrit și avestic pentru „cal”).
Afganistan înseamnă (cuvânt cu cuvânt) țara afganilor, englezii au introdus primii denumirea de țara afgană, transformându-se mai târziu în Afganistan, denumire preluată și de afgani.
Numele Afganistan a fost folosit pentru prima oară în 1801 în tratatul de pace dintre Anglia și Persia referitor la regiunile în care trăiau paștunii. O denumire foarte veche a regiunii unde astăzi se află Afganistan este Kabulistan. Pâna acum 2.000 de ani existau regi în Ghazna denumiți Kabulschahi (regii din Kabul). Poetul Firdausi de la curtea sultanului Mahmod din Ghazna a scris acum 1.000 de ani foarte multe de Kabulistan (denumit și Zabulistan).
Numele istoric cel mai cunoscut pentru această regiune este Khorasan.
Istoric, etnonimul Afghān a fost folosit pentru a se referi la paștuni, un grup etnic majoritar în Afganistan. Forma arabă și persană a numelui, Afġān, este atestată pentru prima dată în cartea de geografie din secolul al X-lea Hudud al-'Alam. Ultima parte a numelui, „-stan”, este un sufix persan care înseamnă „locul” sau „țara”. Prin urmare, „Afghanistan” se traduce prin „țara afganilor” sau, într-un sens istoric, „țara paștunilor”.
Conform celei de-a treia ediții a Encyclopaedia of Islam:Numele Afghanistan (Afghānistān, „țara afganilor / paștunilor”, afāghina, sg. afghān) poate fi urmărit până la începutul secolelor VIII/XIV, când desemna partea cea mai estică a domeniului Kartid. Acest nume a fost folosit ulterior pentru anumite regiuni din imperiile Safevizid și Mogul care erau locuite de afgani. Deși bazată pe o elită de sprijin statal formată din afganii Abdālī / Durrānī, entitatea politică Sadūzāʾī Durrānī, înființată în 1160 / 1747, nu a fost numită Afghanistan în epoca sa. Numele a devenit o denumire oficială de stat abia în timpul intervenției coloniale din secolul al XIX-lea.Termenul „Afghanistan” a fost folosit în mod oficial în 1855, când britanicii l-au recunoscut pe Dost Mohammad Han ca rege al Afganistanului.
Geografie
dreapta|faracadru|436x436px Afganistanul este situat în Asia de Sud-Centrală. Regiunea centrată pe Afganistan este considerată „răscrucea Asiei”, iar țara a avut porecla Inima Asiei. Renumitul poet urdu Allama Iqbal a scris odată despre această țară:Asia este un trup de apă și pământ, al cărui suflet este națiunea afgană. Din discordia sa, discordia Asiei; iar din armonia sa, armonia Asiei.Cu o suprafață de peste 652.864 km² (252.072 mi²), Afganistanul este a 41-a cea mai mare țară din lume. Este puțin mai mare decât Franța și mai mic decât Myanmar, având aproximativ dimensiunea statului Texas din Statele Unite. Afganistanul nu are ieșire la mare, fiind o țară fără litoral. Are cea mai lungă graniță terestră cu Pakistanul (linia Durand), la est și sud, urmată de granițe cu Tadjikistan (nord-est), Iran (vest), Turkmenistan (nord-vest), Uzbekistan (nord) și China (extrem nord-est); India recunoaște o graniță cu Afganistan prin regiunea administrată de Pakistan din Cașmir. În sensul acelor de ceasornic din sud-vest, Afganistanul se învecinează cu provinciile iraniene Sistan-Baluchestan, Khorasan de Sud și Khorasan Razavi; regiunile Ahal, Mary și Lebap din Turkmenistan; regiunea Surhandaria din Uzbekistan; regiunile Hatlon și Gorno-Badahșan din Tadjikistan; regiunea autonomă uigură Xinjiang din China; și teritoriul Gilgit-Baltistan, provincia Hyber Pahtunhwa și provincia Belucistan din Pakistan.Cary Gladstone (2001). Afghanistan Revisited. Nova Publishers. p. 121. ISBN 978-1-59033-421-8. miniatura|290x290px|Cultivarea luncilor în Coridorul Wahan, Munții Pamir Geografia Afganistanului este variată, dar în mare parte muntoasă și accidentată, cu lanțuri muntoase neobișnuite, însoțite de platouri și bazine fluviale.Fisher, W. B. (2002). "Afghanistan: Physical and Social Geography". The Far East and Australasia 2003. Psychology Press. pp. 59–60. ISBN 9781857431339. Este dominată de lanțul Hindukuș, extensia vestică a Himalayei, care se întinde până în Tibetul de est prin Munții Pamir și Munții Karakorum din nord-estul Afganistanului. Cele mai înalte puncte se află în est, constând în văi montane fertile, adesea considerate parte din „Acoperișul lumii”. Hindukuș se termină în platourile înalte din centrul-vest, formând câmpii în nord și sud-vest, cunoscute ca Câmpiile Turkestanului și Bazinul Sistan; aceste două regiuni sunt compuse din pășuni ondulate și semi-deșerturi, respectiv deșerturi fierbinți și vântoase. Există păduri în coridorul dintre provinciile Nuristan și Paktika (vezi pădurile de conifere montane din estul Afganistanului), și tundră în nord-est. Cel mai înalt punct al țării este Noșaq, la 7.492 m deasupra nivelului mării, iar cel mai jos punct se află în provincia Jowzjan, pe malul râului Amu, la 258 m. miniatura|Relieful muntos topografic al Afganistanului|469x469px Deși are numeroase râuri și rezervoare, mari părți ale țării sunt uscate. Bazinul endoreic Sistan este una dintre cele mai aride regiuni din lume. Râul Amudaria izvorăște în nordul lanțului Hindukuș, în timp ce râul Hari Rud curge spre vest, spre Herat, iar râul Arghandab curge din regiunea centrală spre sud. La sud și vest de Hindu Kush curg mai multe pâraie afluente ale râului Indus, cum ar fi râul Helmand. Râul Kabul curge spre est până la Indus, terminându-se în Oceanul Indian. În timpul iernii, munții Hindukuș și Pamir primesc zăpadă abundentă, care se topește primăvara și alimentează râurile, lacurile și pâraiele. Totuși, două treimi din apa țării curge spre țările vecine: Iran, Pakistan și Turkmenistan. Conform unui raport din 2010, statul avea nevoie de peste 2 miliarde USD pentru reabilitarea sistemelor de irigație, astfel încât apa să fie gestionată corespunzător.
În Afganistan, pădurile acoperă aproximativ 2% din suprafața totală a terenului, echivalentul a 1.208.440 hectare în 2020, o cifră neschimbată din 1990. Din pădurile regenerabile natural, 0% erau raportate ca păduri virgine (cu specii native și fără urme vizibile de activitate umană), și în jur de 0% se aflau în zone protejate. În 2015, 100% din suprafața forestieră era sub proprietate publică.