Marie-Anne-Charlotte de Corday d'Armont a rămas în istorie sub numele de Charlotte Corday, (), ghilotinată în Paris, este o personalitate a Revoluției franceze, celebră pentru că l-a ucis pe Jean-Paul Marat, la 13 iulie 1793.

Pregătirea atentatului Ea a adresat francezilor la un moment dat un manifest intitulat: " Către francezii prietenii legii și ai păcii ". În acest testament politic, ea și-a anunțat și proiectul său de a-l asasina pe Marat, pentru a salva Republica.

În dimineața zilei de 13 iulie, ea a căutat de două ori, fără succes, să fie primită de către " L'Ami du Peuple" (Prietenul Poporului), cum era aclamat Marat. Îi vine atunci ideea să-i trimită o scurtă notă în care îl avertiza, chipurile, asupra unui complot. La sfârșitul zilei, neprimind răspuns, a decis să scrie un al doilea bilet pe care îl pune în buzunar, iese din cameră, cheamă o trăsură și merge la nr.20, Rue des Cordeliers. Ea și-a strecurat în corset un cuțit de bucătărie cu mâner de abanos și inel de argint, pe care l-a cumpărat dimineața, cu 40 de bani, într-un magazin sub arcadele de la Palais-Royal, la nr.177, actuala Galerie des Valois.

Este ora șapte seara, când trăsura se oprește în fața lui casei lui Marat.

Asasinarea lui Marat miniatura|stanga|Asasinarea lui Marat de Isaac Cruikshank (1793). miniatura|Reprezentarea asasinării lui Marat de către Baudry (1860). miniatura| Reprezentarea asasinării lui Marat de către Santiago Rebull (1875) . Charlotte a reușit să se strecoare până în sala de baie unde se afla Marat și îl înjunghie. La strigătele muribundului, sosesc Simone Évrard, soția lui Marat și slujitorii, care reușesc să o imobilizeze. Protejată de furia mulțimii, este dusă  la închisoarea din L'Abbaye. Asupra ei s-a găsit o foaie de hârtie împăturită în opt, în care ea explică motivele gestului său care începea cu faimoasele cuvinte: "Până când, o, nefericiți francezi, vă veți complăcea în tulburare și vrajbă?"

Procesul miniatura|Charlotte Corday în fața tribunalului revoluționar de James Gillray Transferată pe 15 iulie la Concierge, ea a compărut a doua zi în fața Tribunalului revoluționar.

După citirea actului de acuzare, audierea martorilor, se citește scrisoarea pe care a scris-o tatălui ei, pe 16 iulie, și care a fost interceptată și care începe cu cutremurătoarele cuvinte: "Iartă-mă, dragul meu tată, că am dispus de viața mea fără să îți cer permisiunea".

Curtea o condamnă pe Charlotte Corday la moarte și dispune să fie dusă la locul de execuție îmbrăcată în cămașa roșie rezervată criminalilor.

Execuția La moartea sa, acuzatorii iacobini ai Charlottei Corday cred că a acționat din dragoste pentru un bărbat, drept care dispun verificarea virginității ei. Spre nefericirea lor, Charlotte este declarată virgo intacta.

Încă din timpul procesului, ea este văzută fie ca o tiranicidă eliberatoare, fie este blamată ca o criminală paricidă. Multe piese de teatru îi sunt dedicate în secolul XIX. Alphonse de Lamartine, în Istoria Girondinilor, a numit-o "înger asasin". Istoricii secolului XIX o descriu fie ca pe o ardentă eroină a Revoluției franceze, fie ca pe o regalistă iluminată.

Note

Bibliografie . . . . . . . . . . . .

. .

Legături externe

. .

Categorie:Nașteri în 1768 Categorie:Decese în 1793 Categorie:Ucigași francezi Categorie:Oameni ghilotinați în timpul Revoluției franceze