Liliacul (Syringa vulgaris) face parte din familia oleaceelor și este o specie din genul Syringa care înflorește primăvara. Este un arbust a cărui înălțime poate ajunge până la șapte metri, cu ramuri drepte și lujeri puțin muchiați. Se mai numește argavan, bez, boroștean, crimolin, ililec, mălin, scânteie, scumpină, etc.
Caracteristici
Frunzele sunt ovate sau lat-ovate, la bază cordate, până la 12 centimetri lungime, acuminate, pețiol circa 2,5 cm lungime, glabre, verzi-întunecat .Milea Preda - Dicționar dendrofloricol, Editura științifică și enciclopedică, București - 1989, pag. 503
Florile sunt simple sau duble, plăcut mirositoare, grupate în penicule de până la 20 cm lungime, multiflorale, în culori diferite, de la liliachiu la alb. Floarea are caliciul mic, campanulat, cu patru dinți, corolă cu tub de un centimetru lungime, cu patru lobi patenți și două stamine.
Înmulțire Se înmulțește prin semințe, lăstari sau drajoni.
Utilizare
Crește în tufișuri, în sălbăticie, dar este mai ales cultivat ca arbust ornamental.
Liliacul are și proprietăți medicinale. În acest scop se recoltează frunzele, din care se prepară infuzie sau comprese.Dicționarul plantelor de leac, Editura Călin ISBN 978-973-7661-08-1
Galerie
Note
Legături externe
Categorie:Syringa Categorie:Flora Europei Categorie:Plante medicinale Categorie:Eponime ale asteroizilor Categorie:Plante ornamentale Categorie:Specii cu risc scăzut Categorie:Plante descrise în 1753 Categorie:Plante utilizate în bonsai Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus