Vincenzo Bellini () a fost compozitor italian de operă.
Biografie Fiu al unui capelmaistru, Bellini a arătat de foarte tânăr un precoce talent componistic și a fost trimis să studieze la Conservatorul din Napoli, avându-l profesor pe Nicola Antonio Zingarelli, adversar al lui Gioacchino Rossini. A avut inițial o înclinație către stilul bisericesc și muzica veche care se regăsește în compozițiile de tinerețe, din care astăzi mai reținem câteva melodii și un Concert pentru oboi și corzi.
În 1825, elev fiind, Bellini a scris opera Adelson e Salvini, a cărei perfecțiune formală a făcut să fie privit încă de pe atunci ca succesorul lui Rossini. După acest succes, Teatrul „San Carlo“ din Napoli i-a comandat Bianca e Fernando (1826), iar Scala din Milano, Piratul (1827)
Bellini era obsedat de melodie și a fost idolul marilor cântăreți. Operele sale se remarcă prin reliefarea personajelor feminine, nedreptățite de destin (Somnambula, Norma, Beatrice di Tenda, Puritanii). Își numește lucrările „tragedii lirice” ori „melodrame” (melodramma). Cea mai cunoscută arie a compozitorului este „Casta Diva”, din opera Norma.
Alături de Gaetano Donizetti și Gioacchino Rossini, Bellini a fost unul din compozitorii de frunte ai genului de operă italiană, de la începutul secolului al XIX, numit Bel Canto. Conform criticului londonez Tim Ashley,
... [Vincenzo Bellini] a fost de asemenea imens de influent, fiind totodată foarte mult admirat de alți compozitori, așa cum fusese admirat și de public. Verdi se delecta cu „liniile sale melodice lungi, lungi, lungi, pe care nimeni nu le-a scris înainte”. Wagner, căruia rareori îi plăcea de cineva, cu excepția cunoscută - de el însuși, a fost fascinat de abilitatea aproape neobișnuită a lui Bellini de a asorta muzica cu textul și psihologia [personajelor]. Liszt și Chopin se declarau ei înșiși fani ai operei sale muzicale. Dintre giganții muzicali ai secolului al XIX-lea, numai Berlioz nu avusese nimic de spus [despre Bellini]. În sfârșit, acei muzicologi, care îl consideră pe Bellini a fi doar un aranjor muzical romantic ingenios, sunt astăzi în clară minoritate. Tim Ashley, "Opera must make you weep and die", The Guardian (London), 1 November 2001.
Bellini a părăsit Italia și s-a stabilit la Paris. Aici, susținut de Rossini, a colaborat cu Chopin și a scris pentru Teatrul italian, Puritanii(1835).
A murit la puțin timp după aceea, în urma unei serii de infecții intestinale.
A fost înmormântat inițial (în septembrie 1835) în cimitirul parizian Père-Lachaise, alături de locul în care urma să fie înmormântat Frédéric Chopin (în octombrie 1849). În 1836, corpul muzicianului sicilian a fost exhumat, îmbălsămat și transferat în Domul din Catania, din Sicilia sa natală.
Clădirea operei din Catania, construită în stilul barocului sicilian, proiectată de către arhitectul italian Andrea Scala, poartă numele compozitorului, Teatro Massimo Vincenzo Bellini. Opera fost inaugurată la 31 mai 1890, în fața unui public entuziast (care a ocupat până la refuz cele 1200 de locuri), cu prezentarea celei mai cunoscute opere a sa, Norma.
Opera muzicală completă a lui Bellini În anul 1999, editura muzicală italiană Casa Ricordi, în colaborare cu Teatro Massimo Bellini din Catania, orașul natal al compozitorului, au pornit un proiect complex, de publicare a unei ediții critice complete a tuturor lucrărilor muzicale ale lui Bellini.
Opere + Opere de Vincenzo Bellini Titlu Gen Acte Libret Premieră Dată Oraș / SalăAdelson e Salvini — Adelson și Salviniopera semiseria3 acteAndrea Leone Tottola 12 (?) februarie 1825Napoli, Teatro del Conservatorio di San SebastianoBianca e Gernando — Bianca și Gernandomelodramă2 acteDomenico Gilardoni30 mai 1826Napoli, Teatro San CarloIl pirata — Piratulmelodramă2 acteFelice Romani27 octombrie 1827Milano, Teatro alla ScalaBianca e Fernando — Bianca și Fernando (considerată operă distinctă datorită rescrierii complete a operei Bianca e Gernando)melodramă2 acteFelice Romani7 aprilie 1828Genova, Teatro Carlo FeliceLa straniera — Străinamelodramă2 acteFelice Romani14 februarie 1829Milano, Teatro alla ScalaZaira — Zairatragedie lirică2 acteFelice Romani16 mai 1829Parma, Teatro DucaleI Capuleti e i Montecchi — [Familiile] Capulet și Montaguetragedia lirica2 acteFelice Romani11 March 1830Veneția, Teatro La FeniceLa sonnambula — Somnambulaopera semiseria2 acteFelice Romani6 martie 1831Milano, Teatro CarcanoNorma — Normatragedie lirică2 acteFelice Romani26 decembrie 1831Milano, Teatro alla ScalaBeatrice di Tenda — Beatrice de Tendatragedie lirică2 acteFelice Romani16 martie 1833Veneția, Teatro La FeniceI puritani — Puritaniimelodramma serio3 acteCarlo Pepoli24 ianuarie 1835Paris, Théâtre-Italien
Alte lucrări muzicale Cântece Următoarele 15 titluri au fost publicate într-o colecție, intitulată, Composizioni da Camera, de aceeași Casa Ricordi în 1935, cu ocazia centenarului decesului lui Bellini.
Șase cântece timpurii "La farfalletta" – canzoncina "Quando incise su quel marmo" – scena ed aria "Sogno d'infanzia" – romanza "L'abbandono" – romanza "L'allegro marinaro" – ballata "Torna, vezzosa fillide" – romanza Tre Ariette "Il fervido Desiderio" "Dolente immagine di Fille mia" "Vaga luna" Sei Ariette "Malinconia, Ninfa gentile" "Vanne, o rosa fortunata" "Bella Nice, che d'amore" "Almen se non poss'io" "Per pietà, bell'idol mio" "Ma rendi pur contento"
Altele opt simfonii, incluzând Capriccio, ossia Sinfonia per studio (Capriccio ori Simfonia de studiu) concert pentru oboi - Oboe Concerto în mi major șapte piese pentru pian, trei dintre ele la patru mâini o Sonată pentru orgă 40 de lucrări muzicale sacre, incluzând: ("Catania" No. 1) — masă în re major (1818) ("Catania" No. 2) — masă în sol major (1818) Messa di Gloria în la minor pentru soliști, cor și orchestră (1821) Masă în mi minor (Napoli, circa 1823) Masă în sol minor (Napoli, circa 1823) Salve regina — în la major pentru cor și orchestră (circa 1820) Salve regina — în fa minor pentru soprană și pian (circa 1820)
Galerie de imagini
Note
Legături externe Vincenzo Bellini (date biografice) Istorii mai puțin știute: Pe malul Lacului Como, 3 ianuarie 2009, Costin Tuchilă, Amos News
Categorie:Nașteri în 1801 Categorie:Decese în 1835
Categorie:Sicilieni