miniatura|Protestatari din Taiwan. miniatura|Protestatarii la Yuanul Legislativ pe 21 mai 2024. Reforma legislativă sau reforma legală este procesul de examinare a legilor existente și de susținere și implementare a schimbărilor într-un sistem juridic, de obicei cu scopul de a spori justiția sau eficiența. Comisiile legislative sunt organizații înființate pentru a facilita reforma legislativă. Astfel de organismele de reformă legislativă efectuează cercetări și recomandă modalități de simplificare și modernizare a legislației.
Activitățile de reformă legislativă pot include pregătirea și prezentarea cazurilor în instanță pentru a schimba dreptul comun; lobby-ul pe lângă oficialii guvernamentali pentru a schimba legislația; și cercetarea sau scrierea de lucrări care ajută la stabilirea unei baze empirice pentru alte activități de reformă legislativă.
Cele patru metode principale de reformare a legislației sunt:
abrogarea (eliminarea unei legi),
crearea unei noi legi,
consolidarea (modificarea legii existente)
codificarea.
Corelarea cu alte reforme Reforma judiciară este reforma politică completă sau parțială a sistemului judiciar al unei țări. Reforma legală se realizează adesea ca parte a unei reforme mai ample a sistemului politic al țării sau a unei reforme juridice. Reforma legislativă poate fi motorul tuturor celorlalte reforme, inclusiv reforma economiei. O economie de piață autentică nu poate fi creată fără a se asigura atât garanții depline ale proprietății private, cât și o predictibilitate transparentă a activității antreprenoriale, pe de o parte, și un control juridic suficient de rezonabil asupra proceselor economice, pe de altă parte. Reforma juridică este un instrument pentru implementarea reformelor necesare, pentru a echilibra interesele concurente, a crea o economie dinamică și durabilă și a construi o societate civilă durabilă.
În ultimele decenii, sistemul judiciar a devenit activ în problemele economice legate de drepturile economice stabilite prin constituție, deoarece „economia poate oferi perspective asupra întrebărilor care au legătură cu interpretarea juridică corectă”. Întrucât multe țări cu un sistem politic și economic de tranziție continuă să-și trateze constituția ca pe un document juridic abstract, separat de politica economică a statului, practica controlului judiciar al actelor economice ale ramurilor executive și legislative a început să se dezvolte.
Bugetul sistemului judiciar din multe țări în tranziție și în curs de dezvoltare este controlat în întregime de către executiv. Acesta din urmă subminează separarea puterilor în stat, deoarece creează o dependență financiară critică a sistemului judiciar. Distribuția corectă a bogăției naționale, inclusiv cheltuielile guvernamentale pentru sistemul judiciar, face obiectul economiei constituționale. Este important să se facă distincția între cele două metode de corupție a sistemului judiciar: cea de stat (prin planificare bugetară și diverse privilegii) și cea privată. Peter Barenboim, Defining the rules, The European Lawyer, Issue 90, October 2009
Note
Vezi și
Constituționalism Democratizare Dereglementare Liberalizarea drogurilor Judiciar Independența judiciară Liberalizare Reforma agrară Reforma penitenciară Statul de drept Conducere conform legii superioare Reforma sectorului de securitate
Categorie:Filozofia dreptului Categorie:Reforme legislative