Kabushiki-gaisha (în japoneză: 株式会社) este o formă de societate constituită în temeiul „Legii Societăților” (actul normativ național care reglementează înființarea și funcționarea companiilor) din Japonia , fiind alcătuită exclusiv din membri cu răspundere limitată (acționari) care dețin drepturi de asociat divizate, denumite acțiuni. Acționarii, în calitate de investitori, dobândesc acțiuni proporțional cu suma capitalului subscris și obțin profituri prin intermediul dividendelor. În sens larg, termenul include și formele de societate identice sau similare din alte țări (conform articolului 823 din aceeași lege japoneză), însă pentru acestea se face trimitere la articolul general despre societățile pe acțiuni.
Prezentare generală Persoana care deține acțiuni prin contribuția la capitalul unei Kabushiki-gaisha poartă denumirea de acționar (株主 kabunushi). Acționarul poate participa la administrarea societății proporțional cu numărul de acțiuni dobândite prin cumpărare sau prin alte mijloace. Concret, în cadrul Adunării Generale a Acționarilor, care reprezintă organul de decizie al societății, acesta deține drepturi de vot calculate, de regulă, în funcție de numărul de acțiuni sau de unități de acțiuni deținute (principiul egalității acționarilor).
Forme de societate cu o structură similară, care corespund modelului Kabushiki-gaisha din Japonia, se regăsesc în diverse țări din întreaga lume. În cele ce urmează sunt prezentate câteva exemple:
„Societate pe acțiuni” în România „Business corporation” (corporație comercială) în Statelor Unite ale Americii „Company limited by shares” (societate cu răspundere limitată pe acțiuni) în Regatul Unit „Aktiengesellschaft” (tradus literal ca „societate pe acțiuni”) în Germania „Société anonyme” (tradus literal ca „societate anonimă”) în Franța
De menționat că, pe lângă Kabushiki-gaisha, tipurile de societăți din Japonia includ Yūgen-gaisha (care în prezent nu mai pot fi constituite), Gōshi-gaisha, Gōmei-gaisha și Gōdō-gaisha, însă numărul societăților de tip Kabushiki-gaisha îl depășește cu mult pe cel al tuturor acestora.
Modul de notare În ceea ce privește modul de notare pentru Kabushiki-gaisha, în cadrul articolului 6, alineatul (2) din Legea Societăților, prezentă în „Baza de date cu traduceri în limbi străine ale legislației japoneze” a Ministerului Justiției, termenul este transliterat ca Kabushiki-Kaisha (fără sonorizare 音便 onbin ce transforma k→g , deci Kabushiki-Kaisha). Cu toate acestea, baza de date în limbi străine constituie doar un material de referință, nu are putere juridică și nici nu reprezintă o traducere oficială.
De asemenea, în cazul abrevierii, se utilizează simbolul „(株)” (pronunțat kabu), iar în cazul transferurilor bancare se folosește „カ” (pronunțat Ka În cazul în care „Kabushiki-gaisha” este poziționat înaintea numelui (situație denumită „mae-kabu”), notația devine „Ka) NumeleCompaniei”, iar în cazul în care este poziționat după nume (situație denumită „ato-kabu”), notația devine „NumeleCompaniei (Ka”.). În limba engleză și prin extensie mai larg internațional, sunt utilizate „KK” (Kabushiki Kaisha), precum și „Corp.”, „Inc.”, „Ltd.”, „Co., Ltd.” și altele (acestea vor fi detaliate ulterior).
Origine
Primele Kabushiki-gaisha din Japonia Dai-ichi Kokuritsu Ginkō (Prima Bancă Națională) - Înființată la 20 iulie 1873 în temeiul Ordonanței privind Băncile Naționale din 1872. Nippon Yūsen (Transport Maritim Poștal Japonez) - O Kabushiki-gaisha înființată în 1893, în temeiul Codului Comercial, care a constituit prima reglementare generală a societăților din Japonia.
Întrucât Codul Comercial a fost elaborat având ca sursă de inspirație dreptul german, structura Kabushiki-gaisha a fost, de asemenea, modelată după Aktiengesellschaft (AG) din Germania. Cu toate acestea, în timpul ocupației forțelor aliate de după cel de-al Doilea Război Mondial, secțiunile Codului Comercial referitoare la Kabushiki-gaisha au suferit o revizuire completă din partea autorităților de ocupație, bazată pe „Illinois Business Corporation Act of 1933” Legea corporațiilor comerciale din Illinois din 1933.Ramseyer, Mark, and Minoru Nakazato, Japanese Law: An Economic Approach (Chicago: University of Chicago Press, 1999), p. 111. Deși ulterior au fost efectuate numeroase amendamente sub puternica influență a dreptului american, ajungându-se la forma actuală, există diferențe între legislația japoneză și cea americană, motiv pentru care corporațiile comerciale americane și Kabushiki-gaisha din Japonia prezintă caracteristici distincte. Ca profesie specializată, în anul 1872 a fost instituită funcția de Shihōshoshi (司法書士 „jurist autorizat pentru proceduri de registru”), având ca obiect de activitate redactarea documentelor necesare pentru înregistrare (înregistrarea comercială) privind înființarea și modificările ulterioare ale drepturilor și obligațiilor, precum și depunerea cererilor de înregistrare.
Înființare O Kabushiki-gaisha ia ființă prin înregistrarea constituirii sale la locația sediului principal (conform articolului 49). Personalitatea juridică este conferită în baza sistemului normativ, în momentul în care procedurile prevăzute de lege au fost îndeplinite.
Prevederile referitoare la aceasta se regăsesc în Legea Societăților, Partea a II-a, Capitolul 1 - Înființarea.
Secțiunea 1: Dispoziții generale (articolul 25) Secțiunea 2: Redactarea actului constitutiv (articolele 26-31) Secțiunea 3: Aportul la capital (articolele 32-37) Secțiunea 4: Numirea și revocarea membrilor conducerii la înființare (articolele 38-45) Secțiunea 5: Verificările efectuate de directorii de la înființare și asimilații acestora (articolul 46) Secțiunea 6: Selectarea directorului reprezentativ de la înființare și alte aspecte conexe (articolele 47 și 48) Secțiunea 7: Constituirea societății Kabushiki-gaisha (articolele 49-51) Secțiunea 8: Răspunderea fondatorilor și a asimilaților acestora (articolele 52-56) Secțiunea 9: Înființarea prin subscripție (articolele 57-102)
Metode de înființare
Înființare de către fondatori (Hokki setsuritsu) Metoda prin care fondatorii subscriu în totalitate acțiunile emise la momentul înființării (articolul 25, alineatul 1, punctul 1). Înființare prin subscripție (Boshū setsuritsu) Metoda prin care fondatorii subscriu o parte din acțiunile emise la momentul înființării, iar pentru restul acțiunilor se organizează o ofertă de subscriere către alte persoane (articolul 25, alineatul 1, punctul 2).
Fondatori Se referă la persoanele care semnează actul constitutiv în calitate de inițiatori ai înființării unei Kabushiki-gaisha. După constituirea societății, subscrierea acțiunilor emise la momentul înființării nu mai poate fi declarată nulă sau anulată pe motiv de eroare, fraudă sau constrângere (articolul 51). Prin termenul de pseudo-fondatori se înțeleg persoanele care sprijină înființarea prin reclame de subscriere sau alte mijloace similare, acestea fiind asimilate din punct de vedere legal fondatorilor (articolul 103, alineatul 4).
Răspundere Răspunderea pentru acoperirea deficitului de valoare (articolul 52) Răspunderea pentru neglijarea îndatoririlor (articolul 53) Exonerarea de răspundere (articolul 55) Răspunderea în cazul neconstituirii societății (articolul 56) Răspunderea fondatorilor în cazul înființării prin subscripție și alte aspecte conexe (articolul 103)
Redactarea actului constitutiv Actul constitutiv desemnează regulile fundamentale referitoare la organizarea și activitatea societății (actul constitutiv în sens material), precum și înscrisul sau înregistrarea în format electronic care conține aceste reguli (actul constitutiv în sens formal).
Pentru a înființa o Kabushiki-gaisha, fondatorii sunt obligați să redacteze actul constitutiv și să îl semneze sau să aplice ștampila pe acesta (articolul 26).
Elementele care se menționează în actul constitutiv includ mențiuni obligatorii absolute, care trebuie incluse în mod imperativ, mențiuni obligatorii relative, care nu sunt obligatorii pentru validitatea actului, dar care nu produc efecte juridice dacă nu sunt stipulate în acesta, și mențiuni facultative, care produc efecte chiar dacă sunt stabilite prin alte regulamente decât actul constitutiv, dar care pot fi incluse și în acesta.
Actul constitutiv redactat de fondatori este autentificat de un notar public. De asemenea, o parte dintre mențiunile obligatorii relative sunt denumite chestiuni de constituire anormală, iar acestea necesită verificarea efectuată de un inspector.
Denumirea comercială Denumirea comercială trebuie să includă undeva sintagma „Kabushiki-gaisha”. În general, „Kabushiki-gaisha” este plasată la început (Kabushiki-gaisha XX, așa-numita mae-kabu 前株) sau la sfârșit (XX Kabushiki-gaisha, așa-numita ato-kabu 後株) și este adesea abreviată ca pur și simplu kabu (株). (Din punct de vedere legal, sunt permise și nume de persoane juridice de tipul XX Kabushiki-gaisha YY, dar exemplele reale sunt extrem de rare).În cazul transferurilor bancare, poziționarea la început se notează „Ka)”, iar poziționarea la sfârșit se notează „(Ka”.
Acțiuni emise la momentul înființării Este necesar acordul tuturor fondatorilor (articolul 32).
Stabilirea numărului total de acțiuni autorizate etc. (articolul 37)
În cazul unei companii publice, numărul total al acțiunilor emise la momentul înființării nu poate fi mai mic de un sfert din numărul total al acțiunilor autorizate.
Solicitarea de subscriitori pentru acțiunile emise la momentul înființării (articolul 57)
Efectuarea aportului Fondatorii au obligația ca, fără întârziere după subscrierea acțiunilor emise la momentul înființării, să verse integral suma de bani aferentă aportului pentru acțiunile subscrise sau să predea în totalitate bunurile care constituie aportul în natură (articolul 34).
Pierderea dreptului de a deveni acționar al acțiunilor emise la momentul înființării (articolul 36)
Dacă aportul nu este efectuat până la data limită, se pierde dreptul de a deveni acționar al acțiunilor emise la momentul înființării prin efectuarea aportului respectiv.
Vărsarea sumei de plată pentru acțiunile oferite spre subscriere la înființare (articolul 63)
Membrii conducerii la înființare etc. Numirea membrilor conducerii la înființare se decide, în cazul înființării de către fondatori, cu majoritatea drepturilor de vot ale fondatorilor (articolul 40), iar în cazul înființării prin subscripție, aceasta trebuie efectuată prin rezoluția adunării constitutive (articolul 88). Persoanele desemnate prin actul constitutiv ca membri ai conducerii la înființare se consideră numite în funcțiile respective în momentul în care efectuarea aportului a fost finalizată (articolul 38).。Directorii de la înființare și auditorii de la înființare trebuie să verifice chestiunile legate de înființare fără întârziere după numirea lor (articolele 46 și 93).
Adunarea constitutivă
În cazul înființării prin subscripție, aceasta este adunarea generală a acționarilor de la înființare, convocată de fondatori după efectuarea plății pentru acțiunile oferite spre subscriere la înființare (articolul 65). Rezoluțiile adunării constitutive (articolul 73).
Rezoluțiile adunării constitutive se adoptă cu o majoritate de cel puțin două treimi din drepturile de vot ale acționarilor de la înființare prezenți, fiind necesară prezența unei majorități a drepturilor de vot ale acționarilor de la înființare care pot exercita dreptul de vot la respectiva adunare.
Rezoluția de amânare sau de continuare (articolul 80) Adunarea constitutivă pe clase de acțiuni (articolul 84)
Constituirea Se constituie prin înregistrarea înființării la sediul social (articolul 49). Trebuie întocmit un bilanț la data constituirii (articolul 435). Înregistrarea înființării societății pe acțiuni este prezentă în articolul 911
Acțiunea în nulitatea înființării