George Stupa (în ; ) a fost farmacist și om politic român, deputat în Parlamentul Ungariei și membru al Consiliului de administrație al Asociației Farmaciștilor din Ungaria. A fost o personalitate a vieții culturale românești din Arad și Pesta, implicat activ în mișcarea de emancipare națională a românilor din Transilvania și Ungaria.
Biografie George Stupa s-a născut la 5 august 1812 la Oradea, într-o familie de origine aromână. A urmat studiile gimnaziale în orașul natal, iar pregătirea profesională de farmacist la farmaciile „Mântuitorul” din Gyula și „Regele Ungariei” din Piața Elisabeta din Pesta. În 1834 a obținut diploma de farmacist la Universitatea din Pesta (Pesti Tudományegyetem), după care a lucrat ca asistent la farmacii din Esztergom, Bratislava și Viena.
În 1840 s-a stabilit la Arad, unde a devenit proprietarul farmaciei „Îngerul” (Borosné gyógyszertár), activând până în 1848. În această perioadă s-a implicat în viața culturală a orașului și în promovarea mișcării social-culturale a românilor. Alături de Vincențiu Babeș și alți intelectuali arădeni, a participat la consfătuirea din 25 februarie 1848, convocată pentru adoptarea unor măsuri privind îmbunătățirea situației școlilor românești.
În același an s-a mutat la Pesta, unde a cumpărat farmacia „Coroana Ungariei” (Magyar Korona gyógyszertár) din Piața Fânului (Széna tér). A fost căpitan al Gărzii Naționale în timpul Revoluției de la 1848 și s-a numărat printre românii care susțineau ideile burghezo-democratice ale epocii. La 21 mai 1848 a participat la întrunirea intelectualilor români din casa lui Emanuil Gojdu, unde s-a redactat memoriul de revendicări adresat guvernului de la Pesta în numele românilor din Banat și Ungaria.
Stupa a fost efor al bisericii ortodoxe greco-române din Pesta și membru permanent în Reprezentanța Fundației Gojdu, contribuind la consolidarea și dezvoltarea acestei instituții importante pentru cultura românească.
A fost, de asemenea, președinte al Comisiei de construcții din Svábhegy (azi parte a Budapestei) și al comunității ortodoxe greco-române. Între 1875 și 1878 a fost ales deputat în Parlamentul Ungariei din partea circumscripției Fehértemplom (Biserica Albă), susținând un program de opoziție moderată.
A fost membru al Consiliului central al Asociației Farmaciștilor din Ungaria. În anii din urmă ai vieții a condus farmacia din Pesta împreună cu ginerele său, György Kriegner. Fiicele sale, Eugénia și Poydora, au fost de asemenea pregătite pentru profesia de farmacist.
George Stupa a murit la 9 septembrie 1884, la reședința sa de vară din Svábhegy, astăzi parte a Budapestei. Este înmormântat în Cimitirul Kerepesi (Fiumei úti sírkert) din Budapesta.
Activitate publicistică A colaborat cu numeroase publicații medicale și științifice, printre care: Orvosi Hetilap (1857–1858, 1860) Képes Ujság (1859) Kerti Gazdaság (1860) Gyógyászat (1861) Gyógyszerészi Hetilap (1862)
Portretul său litografic, realizat de Grund din Pesta, a fost publicat în volumul Vereby Honpolgárok Könyve.
Lucrări Rövid értekezések a mészanyzöldletről és a kénsavas horgagról, Pesta, 1834 A gyógyszerészet tudományos állása hazánkban és mik volnának a legsürgősebb teendői, în Orvosi Hetilap, 1857, p. 463 A magyar gyógyszerészek múlt és jelen kora, în Orvosi Hetilap, 1860, pp. 197–235 Emlékirat a magyar gazdasszonyok orsz. egylete 1876 évben felépült árvaházának felavatása alkalmával, Budapesta, 1877
Note
Categorie:Nașteri în 1812 Categorie:Nașteri pe 5 august Categorie:Decese în 1884 Categorie:Decese pe 9 septembrie Categorie:Români din Ungaria Categorie:Farmaciști români Categorie:Deputați români în Dieta Ungariei Categorie:Participanți la Revoluțiile de la 1848 Categorie:Aromâni Categorie:Creștini ortodocși români Categorie:Orădeni Categorie:Decese în Budapesta