Coloniile ilegale pentru refugiați din Atena au existat din 2015, de la apogeul crizei migranților din Europa. Grecia a fost constant o destinație pentru migranții care caută refugiu pe continentul european prin „Ruta Balcanică”. Coaliții de grupuri de solidaritate și migranți au înființat așezări ilegale în toată Atena (în mare parte în Exarcheia) pentru a găzdui refugiații, ca alternativă la soluțiile oferite de Uniunea Europeană și ONG-uri. Coloniile erau grupate în cadrul Coordonării Așezărilor Ilegale de Refugiați. Cele mai cunoscute sunt colonia numită Școala 5 și colonia City Plaza.

Context După Criza financiară din 2008, criza datoriilor guvernamentale grecești a determinat Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional să impună politici de austeritate sub forma a trei memorandumuri distincte, în ciuda protestelor publice. Sărăcia și șomajul pe scară largă au dus la condiții politice instabile, iar procente ridicate de locuințe și vitrine comerciale au rămas neocupate. Apărând ca o alternativă și o critică a politicilor și practicilor UE, activiștii din Grecia au explorat soluții alternative la criza sărăciei cu care se confruntă cetățenii greci și au stabilit rețele de solidaritate în cadrul mișcării de extremă stânga.

Reprezentând un aflux fără precedent, peste un milion de migranți au intrat în Grecia solicitând azil în Uniunea Europeană între 2015 și 2016, atingând punctul culminant odată cu sosirea a peste 200.000 de refugiați în octombrie 2015. chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://doctorat.snspa.ro/wp-content/uploads/2021/07/Rezumat-teza-RO-Tudor-Nimara.pdfFactorii care au contribuit la acest fenomen includ escaladarea războiului civil sirian și închiderea ulterioară a frontierelor iordaniene și turcești cu Siria. Statele membre ale UE au adoptat o varietate de răspunsuri politice. Statele balcanice nu au putut controla migrația prin mecanisme administrative, optând pentru deschiderea unei rute mai adânci în Europa. În august 2015, cancelarul german Angela Merkel a deschis granița germană pentru solicitanții de azil, renunțând în mod voluntar la Regulamentul Dublin.Atacurile de la Paris din 2015 au polarizat și mai mult pozițiile statelor membre cu privire la situația refugiaților. Guvernul grec nu avea capacitatea de a procesa migranții care soseau și, sub presiunea Comisiei Europene, ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos, a permis Frontex să asiste la gestionarea frontierelor și a înființat „puncte fierbinți” pentru procesarea refugiaților. S-a considerat că această abordare oferă siguranță populațiilor locale și a migranților, prin crearea unor rute de călătorie mai sigure către Europa, controlând în același timp strict locurile unde aceștia pot merge.Mitchell, Katharyne; Sparke, Matthew (August 21, 2018). "Hotspot geopolitics versus geosocial solidarity: Contending constructions of safe space for migrants in Europe" (PDF). Environment and Planning D: Society and Space. 38 (6): 1046–1066. doi:10.1177/0263775818793647. ISSN 0263-7758. S2CID 149838512. În practică, aceste soluții administrative au creat noi pericole pentru refugiați, permițând deportarea în țări nesigure și facilitând detenția lor pe termen nelimitat în condiții precare și uneori periculoase în tabere oficiale.

Istoric Rețelele grecești de solidaritate au fost activate în sprijinul refugiaților după sosirile din 2015. Evacuările de către poliție ale migranților nou-veniți din spațiile publice din jurul Pieței Victoria au atras activiști care au oferit resurse și au sprijinit protestele și grevele foamei conduse de refugiați. Parcul Pedion tou Areos din apropiere, ocupat de refugiații nou-veniți, a fost, de asemenea, evacuat de poliție. În urma evacuărilor din locurile publice ocupate, grupurile de solidaritate au ajutat la securizarea spațiilor abandonate ca locuințe ilegale pentru stabilirea refugiaților. La mijlocul anului 2017, se estima că între 2500 și 3000 de refugiați erau adăpostiți în locuințe ilegale în Atena. În august 2018, un sondaj informal a sugerat că existau 850 de persoane (dintre care, în total, 30% erau copii și 40% femei) care locuiau în cele șase colonii ilegale pentru refugiați din Atena.Broadhead, Claudia (November 13, 2018). "Reflections on Volunteering in the Refugee Squats in Athens". No Walls. Retrieved June 19, 2019

Majoritatea coloniilor ilegale se bazau ferm pe principiile antirasismului, autogestionării, democrației directe și organizării neierarhice.Tsavdaroglou, Charalampos; Kaika, Maria (2021). "The refugees' right to the centre of the city: City branding versus city commoning in Athens". Urban Studies. 59 (6): 1130–1147. doi:10.1177/0042098021997009. S2CID 233631178. În plus, coloniile ilegale din Atena pot fi împărțite în patru categorii:Tsavdaroglou, Charalampos (2018). "The Newcomers' Right to the Common Space: The case of Athens during the refugee crisis". ACME: An International Journal for Critical Geographies. 17 (2): 376–401. Colonii anarhiste care nu participă la ONG-uri și actori statali, precum Gini, Notara 26 și Themistokleus 58; Proiecte auto-organizate, conduse în principal chiar de refugiați, cum ar fi Acharnon, Hotel Oniro și Școala 5; Colonii feministe folosite doar de femei și copiii lor, cum ar fi colonia ilegală Strephi; City Plaza, care este condusă ca un proiect explicit politic de către grupuri de stânga, cu solidaritate din întreaga Europă.

O instanță greacă a decis în 2017 că trei colonii ilegale (City Plaza, Papouchadiko și Zoodochou Pigis 119) ar trebui evacuate. Primarul Atenei, Giorgos Kaminis, a susținut această decizie, spunând că această criză a refugiaților „nu legitimează pe nimeni să ocupe în mod arbitrar clădiri publice sau private pentru a găzdui aceste persoane”. În semn de protest, 700 de persoane au mărșăluit de la City Plaza la Ministerul Migrației din Piața Klafthmonos. Acțiuni de solidaritate în sprijinul coloniilor ilegale au avut loc în fața ambasadelor grecești din Austria, Belgia și Germania.

Mai multe locuințe ocupate ilegal au fost evacuate în aprilie 2019, inclusiv trei colonii ilegale pentru refugiați (Azadi, Clandestina și New Babylon). Cincizeci de refugiați evacuați au instalat o tabără de corturi în fața Parlamentului grec din Piața Syntagma. După câteva zile, au fost de acord să fie mutați în tabăra oficială Elaionas. La sfârșitul lunii august 2019, poliția a arestat aproximativ 100 de persoane în cadrul unor raiduri efectuate în zori în coloniile ilegale de refugiați. Noul primar Kostas Bakoyannis promisese că va lua măsuri și l-a criticat pe fostul primar Kaminis pentru că a fost prea indulgent. Cu o lună înainte, noul prim-ministru proaspăt ales (și unchiul lui Bakoyannis), Kyriakos Mitsotakis, din partidul Noua Democrație, promisese că va impune ordinea în districtul Exarcheia. Acest district central găzduia cel puțin 23 de cuiburi ilegale anarhiste și de refugiați fiind mult timp baza mișcărilor sociale de stânga radicală din Grecia. De asemenea, districtul Exarcheia s-a confruntat cu infracțiuni legate de droguri, violență și hărțuire sexuală. Localnicii din apropierea coloniilor ilegale s-au plâns de violența și infracțiunile care aveau loc în rândul migranților. Până la sfârșitul lunii septembrie 2019, fuseseră efectuate șapte astfel de locații, inclusiv de la Școala 5 și Spirou Trikoupi.

Ministerul Protecției Cetățenilor a emis o declarație pe 20 noiembrie 2019, în care se preciza: „Cei care au ocupat ilegal clădiri, publice sau private, sunt îndemnați să le evacueze [...] Termenul limită pentru evacuare este de cincisprezece zile de la publicarea acestui comunicat de presă.” Comentatorii au numit acest lucru un ultimatum și au menționat că termenul limită va expira pe 5 decembrie. La această dată, în anul 2008, Alexandros Grigoropoulos a fost ucis de poliție, eveniment care a declanșat revoltele din Grecia din 2008. Când a venit ziua aceea, ocupanții au refuzat să plece, iar marșuri în memoria lui Grigoropoulos au avut loc în 18 orașe. Evacuările s-au extins de la ocupanții migranților la centre sociale anarhiste. Când Noua Democrație a ridicat un brad de Crăciun în Piața Exarcheia în decembrie 2019, acesta a fost incendiat de anarhiști în solidaritate cu persoanele care fuseseră recent evacuate. Un brad înlocuitor a fost ridicat și incendiat câteva ore mai târziu.

În mai 2020, clădirea Themistokleus 58 a fost evacuată. Aproximativ 50 de refugiați, în principal din Congo și Siria, au fost escortați afară din clădire.

Grupul de coordonare a coloniilor de refugiați Coloniile ilegale din City Plaza, Notara 26, Oniro, Spirou Trikoupi, Arahovis, Școala 5, Școala Jasmin și Acarchon 22 s-au unit într-o organizație numită Grupul de coordonare a coloniilor de refugiați.Agustín, Óscar García; Jørgensen, Martin Bak (2019). "Autonomous Solidarity: Hotel City Plaza". Solidarity and the 'Refugee Crisis' in Europe. Palgrave Macmillan. pp. 49–72. doi:10.1007/978-3-319-91848-8_3. ISBN 978-3-319-91848-8. S2CID 158234642. În 2016, grupul de coordonare a declarat: „Atâta timp cât încearcă să evacueze coloniile ilegale, atâta timp cât construiesc tabere și centre de detenție, atâta timp cât există granițe - vom fi și noi acolo pentru a riposta și a lupta pentru o lume mai bună! Le vom arăta din nou ceea ce am dovedit deja, trăim împreună, luptăm și rezistăm împreună - pentru a apăra demnitatea fiecărui individ, pentru a apăra principiile noastre de solidaritate.”

Colonia Școala 5 Colonia Likio Școala 5 se afla în Exarcheia. În 2018, aceasta găzduia aproximativ 200 de refugiați, în principal familii. Ea era autogestionată, locuitorii oferindu-se voluntari pentru a distribui donații de alimente și pentru a administra așezarea. Reprezentanții ONG-urilor nu erau bineveniți.Autogestionarea însemna că un fost lucrător sirian în tehnologia informației a instalat rețeaua wifi, un profesor de arabă din Siria ddădea lecții săptămânale, iar cineva care a studiat managementul hotelier la Damasc lucra în bucătărie.

Colonia a fost evacuată în septembrie 2019. Printre cei 143 de migranți evacuați se aflau femei și copii din Afganistan, Iran, Irak și Siria. Aceștia au fost duși în tabăra din Corint, la sud de Atena. Asociațiile părinților și profesorii au cerut returnarea a 12 copii care au fost luați din școlile locale.Psaropoulos, John (30 September 2019). "Refugee eviction causes fury in Greece". Al Jazeera. Archived from the original on 21 December 2019. Retrieved 21 December 2019.

Colonia City Plaza O coaliție de activiști pentru solidaritate cu refugiații, numită „Inițiativa de Solidaritate cu Refugiații Economici și Politici”, a deschis colonia ilegală City Plaza pe 22 aprilie 2016. Fostul Hotel City Plaza de la adresa 78 Acharnon, în Exarcheia, era închis din anul 2010, rămânând gol până ce a fost ocupat ilegal.Kotronaki, Loukia (October 2018). "Outside the Doors: Refugee Accommodation Squats and Heterotopy Politics". South Atlantic Quarterly. 117 (4): 914–924. doi:10.1215/00382876-7166080. ISSN 0038-2876. S2CID 150095405. Activiștii și refugiații s-au coordonat pentru a organiza și întreține Hotelul ca o alternativă la taberele administrate de stat, concentrându-se pe promovarea autonomiei și a libertății de a acționa a locuitorilor.Agustín & Jørgensen 2019, pp. 58–59 Colonia City Plaza a solicitat drepturi pentru locuitorii săi autodefinindu-se ca Spațiu de Cazare și Solidaritate pentru Refugiați City Plaza.Welcome United. "City Plaza Hotel – Athen refugee accommodation and solidarity space city plaza". Welcome-united. Retrieved May 19, 2019.