Corneliu-Dan Revent, menționat uneori Cornel Revent, () a fost un actor român de teatru și film. A jucat peste 130 de roluri în spectacole de teatru, precum și roluri în peste 30 de filme de cinema și în numeroase spectacole de televiziune, și a condus Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din BotoșaniMihai Apostol, „Corneliu Revent – profil de artist”, în Orion, serie nouă, anul II, nr. 5–6 (12–13), mai–iunie 2000, p. 17. Reprodus sub titlul „Corneliu Revent”, în vol. Mihai Apostol, Mărturii teatrale, ediție îngrijită de Mihai Vasile, Editura Libertas, Ploiești, 2010, , pp. 88–90. în perioada 1963–1966Irina Coroiu, „Valori ale teatrului românesc. Corneliu Revent: «O luptă-i viața, deci te luptă.»”, în revista Teatrul, anul XXX, nr. 6, iunie 1985, pp. 41–42. și apoi Teatrul de Stat din Ploiești în perioada 1974–1984.

Biografie Studii S-a născut la 23 decembrie 1937, în satul Izvorul Alb din comuna Buhalnița (județul Neamț),***, „S-au născut în luna decembrie”, în Noul Cinema, anul VII, nr. 82 (405), decembrie 1996, p. 34. în familia unor învățători.Irina Coroiu, „Valori ale teatrului românesc. Corneliu Revent: «O luptă-i viața, deci te luptă.»”, în revista Teatrul, anul XXX, nr. 6, iunie 1985, p. 37. Satul său natal se află la poalele muntelui Ceahlău, iar o mare parte a teritoriului său a fost inundată de apele lacului de acumulare al Hidrocentralei Bicaz. Familia sa era iubitoare de artă: bunica lui servise ca model pictorului Octav Băncilă, care o imortalizase într-un tablou, și cunoscuse mai mulți oameni de seamă, printre care se număra și actorul Petre Liciu, iar părinții lui organizau spectacole teatrale pentru locuitorii satului, precum Nunta țărănească și Cinel-cinel. Prima apariție pe scenă a lui Corneliu Revent a avut loc în cadrul acestor spectacole rurale.

A absolvit studiile primare în comuna natală și apoi studiile secundare la Liceul „Petru Rareș” din Piatra-Neamț în anul 1954. Era pasionat în acea vreme de științele exacte, dar a continuat în același timp să fie preocupat de teatru și să citească multe piese. A dat admitere la Facultatea de Teatru a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București: a recitat în grai moldovenesc poeziile „Cetatea Neamțului” de George Coșbuc, „Plouă” de George Topîrceanu și un fragment din „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu și a realizat, de asemenea, un exercițiu de pantomimă intitulat „Cu pluta pe Bistrița”, care a stârnit râsul membrilor comisiei.Irina Coroiu, „Valori ale teatrului românesc. Corneliu Revent: «O luptă-i viața, deci te luptă.»”, în revista Teatrul, anul XXX, nr. 6, iunie 1985, p. 38. A urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București,U. Nadler [Ușer Nadler], „Regiunea se pregătește de alegeri. Candidați ai F.D.P.: Actorul”, în Zori noi, Suceava, anul XV, nr. 4100, duminica 12 februarie 1961, p. 2. la clasa de actorie a profesorului Alexandru Finți (asistent George Rafael),Irina Coroiu, „Valori ale teatrului românesc. Corneliu Revent: «O luptă-i viața, deci te luptă.»”, în revista Teatrul, anul XXX, nr. 6, iunie 1985, p. 40. în timp ce grupa cealaltă era la clasa paralelă a profesorului Radu Beligan (înlocuit ulterior de Ion Șahighian). Alte clase de actorie erau îndrumate de profesorii Nicolae Bălțățeanu, Marietta Sadova, A. Pop-Marțian, Ion Finteșteanu, Beate Fredanov, Dina Cocea și Irina Răchițeanu.

A fost coleg de an, printre alții, cu Margareta Pogonat, Adela Mărculescu, Smaranda Manoliu, Cornelia Postolache, Ion Dichiseanu, Sergiu Tudose, Romel Stănciugel și Stelian Preda (la clasa Finți) și cu Ana Vlădescu, Constantin Băltărețu și Nicolae Modval (la clasa Șahighian). Vorbirea sa în grai moldovenesc a fost corectată în anul I de studii cu ajutorul actriței Sandina Stan, care era profesoară de dicție. Faptul că citise multe piese în liceu i-a servit în perioada studiilor la cursul de Istoria teatrului. Profesorul Finți – pe care Corneliu Revent îl considera „unul dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut școala de teatru românească”, un „om de o etică profesio­nală fără cusur, care ne pretindea și nouă corectitudine absolută începînd cu punctualitatea și respectul reciproc și terminînd cu seriozitatea în meserie” și „un adevărat părinte [care] încuraja inițiativa studentului, căruia îi lăsa libertatea de opțiune” – l-a distribuit pe scena Institutului în rolurile Cebutkin din Trei surori de A.P. Cehov, Lope din Castiliana de Lope de Vega, Argan din Bolnavul închipuit de Molière, Vulpoi din Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ipingescu din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale și Leonida din Conu Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale.Irina Coroiu, „Valori ale teatrului românesc. Corneliu Revent: «O luptă-i viața, deci te luptă.»”, în revista Teatrul, anul XXX, nr. 6, iunie 1985, pp. 38 și 40. Revent a absolvit cursurile Institutului în anul 1959 ca șef de promoție și a promovat examenul de stat cu nota 10. Încă din perioada studiilor s-a făcut remarcat prin interpretarea câtorva roluri, printre care Sganarelle din Doctorul fără voie de Molière. „Mi-a plăcut actoria, simțeam o deosebită atracție spre ea și am îmbrățișat-o cu căldură”, mărturisea Corneliu Revent în februarie 1961, într-o discuție cu un ziarist, și își definea crezul artistic astfel: „Actorul e mesagerul unor idei. În felul în care el reușește să transmită aceste idei spectatorului constă măiestria actoricească.”.

Actor și director la Botoșani

Promoțiile de actori din anii anteriori fuseseră repartizate la Teatrul Național din Craiova, la Teatrul Municipal din Bacău și la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, de aceea clasa lui Corneliu Revent, care era „omogenă ca valoare, pregătire, concepție despre teatru și în același timp [...] și o echipă foarte unită”, a fost însuflețită de „un autentic romantism revoluționar” și a făcut un memoriu pentru a fi repartizată la teatrul nou-înființat din Botoșani. Prin urmare, după absolvirea studiilor, Revent a fost repartizat, la fel ca și colegii săi de an, la Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani, unde a lucrat timp de 7 ani (1959–1966). Perioada pe care a petrecut-o la Botoșani nu a fost ușoară, dar spectacolele jucate acolo au atras atenția criticilor Ana Maria Popescu, Aurelia Căruțașu, Eugenia Dovides, Virgil Munteanu, Constantin Paraschivescu, Călin Căliman, Jean Cazaban și Valentin Silvestru și a altor personalități ca Victor Eftimiu, Emil Botta, Toma Caragiu, Val Mugur, Paul Everac, Theodor Mănescu, Paul Anghel, Constantin Piliuță, Octavian Cotescu ș.a.Irina Coroiu, „Valori ale teatrului românesc. Corneliu Revent: «O luptă-i viața, deci te luptă.»”, în revista Teatrul, anul XXX, nr. 6, iunie 1985, pp. 40–41.

Revent a jucat 4–5 roluri pe an la BotoșaniIrina Coroiu, „Valori ale teatrului românesc. Corneliu Revent: «O luptă-i viața, deci te luptă.»”, în revista Teatrul, anul XXX, nr. 6, iunie 1985, p. 41. și a interpretat în total 30 de roluri, printre care Leonida din Conu Leonida față cu reacțiunea și Ipingescu din O noapte furtunoasă (ambele de I.L. Caragiale, în regia prof. Al. Finți), care au constituit debutul său teatral, Ghiță Pristanda din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale și Grumio (slujitorul lui Petruchio) din Femeia îndărătnică de Shakespeare (ambele în regia lui Ion Șahighian), profesorul Henry Higgins din Pygmalion de G. B. Shaw, Joe din Celebrul 702 de Al. Mirodan, Spirache din Titanic-vals de Tudor Mușatescu (în regia lui Val Mugur), Cepek din Romeo, Julieta și întunericul de Jan Otčenášek (în regia lui Mihai Pascal),I. P. [Ileana Popovici], „Teatrul de Stat «Mihail Eminescu» din Botoșani: «Romeo, Julieta și întunericul» de Jan Otcenásek”, în revista Teatrul, anul VIII, nr. 2, februarie 1963, pp. 80–81. Ștefan Valeriu din Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, Creangă din Eminescu de Mircea Ștefănescu, Tiberiu Cezar Sicoșan din Siciliana de Aurel Baranga, Doru din Ediție specială de Mariana Pîrvulescu și Leu din Ziariștii de Al. Mirodan etc., care au atras aprecierile spectatorilor. Criticul Virgil Munteanu a scris că interpretarea sa a rolului Pristanda din O scrisoare pierdută, împreună cu interpretările actorilor Sergiu Tudose (Cațavencu), Monica Postolache Roman (Zoe Trahanache) și Romeo Stănciugel (Tipătescu), „s-au detașat de ansamblu”.Virgil Munteanu, „Cronica. Spectacolele Teatrului de Stat «M. Eminescu» din Botoșani”, în revista Teatrul, anul VI, nr. 9, septembrie 1961, p. 81. În unele situații, interpretarea lui Revent a fost considerată „o reușită artistică izolată, care n-a făcut corp comun cu restul și n-a izbutit să influențeze asupra valorii spectacolului”, cum a fost cazul rolului Cepek din Romeo, Julieta și întunericul de Jan Otčenášek, pe care actorul l-a „rotunjit cu măiestrie din gesturi și intonații foarte potrivite”.

S-a implicat uneori și în activitatea regizorală și a pus în scenă mai multe spectacole: Un iaz... și-o poveste cu haz de Natalia Gheorghiu, o comedie pe tema colectivizării agriculturii, cu care a făcut un turneu prin mai multe sate și care a fost difuzată la un post de radio, Cafeneaua de Carlo Goldoni, cu o scenografie creată de Emilia Jivanov, și Mătrăguna de Niccolò Machiavelli, cu o scenografie de Constantin Russu.

În perioada petrecută la Botoșani, tânărul actor a fost crainic voluntar la stația locală de radioficare și a transmis abonaților stației știri cu privire la „realizările oamenilor muncii” din diferite domenii, precum și alte materiale. Colegii săi actori și angajații celorlalte instituții artistice din Botoșani (precum instru­­­mentiștii Filarmonicii și mânuitori de păpuși de la Teatrul de păpuși „Cravata roșie”) l-au propus și desemnat în unanimitate la 11 ianuarie 1961 drept candidat al Frontului Democrației Populare (F.D.P.) în circumscripția electorală regională nr. 77 Botoșani la alegerile din 5 martie 1961 pentru funcția de deputat în Sfatul Popular al regiunii Suceava.***, „Cei mai buni fii ai poporului, propuși candidați ai Frontului Democrației Populare. Tovarășul Corneliu Revent, propus candidat în circumscripția e­lectorală regională nr. 77 Botoșani”, în Zori noi, Suceava, anul XV, nr. 4074, vineri 13 ianuarie 1961, p. 2. Propunerea a fost făcută de Gh. Moroșanu, secretarul Comitetului orășenesc de partid Botoșani, și a fost susținută prin cuvântări de actorii Anton Dumitres­­cu și Ioan Plăieșeanu și Sergiu Tudose, precum și de Ilarie Curechian, directorul Teatrului de Stat din Boto­șani, care au argumentat că tânărul Corneliu Revent este „un actor talentat și conștiincios”, care „participă cu dragoste la rezolvarea diferitor probleme obștești”.