Südburgenländisches Hügel- und Terrassenland este o arie protejată (arie specială de conservare — SACVerordnung der Burgenländischen Landesregierung vom 5. November 2013, mit der Teile der Bezirke Oberwart und Güssing zum "Europaschutzgebiet Südburgenländisches Hügel- und Terrassenland" erklärt werden. Landesgesetzblatt Nr. 63/2013, sit de importanță comunitară — SCI) din Austria întinsă pe o suprafață de , integral pe uscat.
Localizare Centrul sitului Südburgenländisches Hügel- und Terrassenland este situat la coordonatele .
Înființare Situl Südburgenländisches Hügel- und Terrassenland a fost declarat sit de importanță comunitară în pentru a proteja 1 specie de plante și 40 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în .
Biodiversitate Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 14 habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Pajiști panonice carstice (Stipo-Festucetalia pallentis), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare inundabile, de Cnidion dubii, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Păduri ilirice de stejar și carpen (Erythronio-Carpinion), Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil.
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate: plante (1): papucul doamnei (Cypripedium calceolus) păsări (12): lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), buha (Bubo bubo), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), grelușelul-de-tufiș (Locustella fluviatilis), grangur (Oriolus oriolus), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), pupăză (Upupa epops) amfibieni (1): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata) mamifere (7): liliac cârn (Barbastella barbastellus), vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) nevertebrate (13): croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Coenagrion ornatum, Cucujus cinnaberinus, fluturele de noapte (Eriogaster catax), fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Euplagia quadripunctaria, Leptidea morsei, rădașcă (Lucanus cervus), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, Phengaris nausithous, Phengaris teleius, Unio crassus pești (7): avat (Aspius aspius), zvârluga (Cobitis taenia), răspăr (Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), boarță (Rhodeus amarus), fusar (Zingel streber), pietrar (Zingel zingel)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 16 specii de plante, 2 specii de păsări, 1 specie de nevertebrate, 2 specii de reptile.
Note
Vezi și Natura 2000 Lista siturilor Natura 2000 din Austria
Categorie:Arii protejate din Austria Categorie:Natura 2000 în Austria