Ciclul solar 25

250px|thumb|Progresia ciclului solar 25 începând din august 2021.

Ciclul solar 25 este ciclul solar actual pentru anii 2020, al douăzeci și cincilea din 1755, când a început monitorizarea extensivă a activității petelor solare... Acest ciclu a pornit în decembrie 2019. și ar trebui să continue până în 2030. .. Conform cu acordul general, acest ciclu solar va fi mai slab decât media (adică mai slab decât maximul modern)..Organizații precum Societatea Internațională pentru Energie Solară (ISES) și Centrul de prognoză meteo-spațială (SWPC) al NOAA nu au emis sau aprobat previziuni pentru ciclu până în 2019.

În aprilie 2018, Soarele a dat semne de apariție a unei pete solare magnetice inverse, care a dat startul acestui ciclu solar. Este tipic în timpul tranziției de la un ciclu la altul să experimentăm o perioadă în care există pete solare de ambele polarități (în timpul minimului solar). Petele solare polare cu polaritate inversă sugerează că tranziția către ciclul 25 este în curs de desfășurare..Prima pată solară din ciclul 25 ar fi putut să apară la începutul lui aprilie 2018. sau chiar în decembrie 2016.

Predicții Predicțiile foarte variate cu privire la puterea ciclului 25 au variat de la foarte slab, cu sugestii de alunecare lentă într-o stare asemănătoare Minimului lui Maunder, la un ciclu slab similar ciclului precedent 24 și chiar un ciclu puternic. Upton și Hathaway au prezis că slăbiciunea ciclului 25 l-ar face parte din minimul Gleissberg modern.

Grupul de predicție a ciclului solar 25 a prezis în decembrie 2019 că ciclul solar 25 va fi similar ciclului solar 24 precedent, cu minimul ciclului solar în aprilie 2020 (± 6 luni), iar numărul de pete solare va atinge un maxim (ponderat) de 115 în iulie 2025 (± 8 luni). Această predicție este în conformitate cu acordul general actual din literatura științifică, care susține că ciclul solar 25 va fi mai slab decât media (adică mai slab decât în timpul maximului modern excepțional de puternic). Cu toate acestea, observațiile din 2020 până în 2024, primii cinci ani ai ciclului, au depășit în mod semnificativ valorile prezise..

Aproximativ șaizeci de predicții ale numărului Wolf R au fost făcute înainte de începerea ciclului de către heliofizicieni; acestea variază de la 50 la 229.

Evenimente 2020 +Erupții solare în 2020

+Numărul de zile cu intensitatea furtunilor geomagnetice în 2020

Pe 29 mai au avut loc primele erupții solare de clasă C din cadrul ciclului solar 25, precum și prima erupție de clasă M. Activitatea solară a continuat să crească în lunile următoare, înregistrând o intensificare bruscă în octombrie, astfel încât, până în noiembrie, erupțiile aveau loc aproape zilnic. Pe 29 noiembrie a avut loc o erupție de clasă M4.4 – cea mai puternică din acest ciclu de până atunci –, fapt ce sugera că ciclul solar ar putea fi mai activ decât se estimase inițial.

Pe 8 decembrie, la scurt timp după o erupție solară puternică de clasă C, a fost detectată o ejecție de masă coronală de mici dimensiuni care se îndrepta direct spre Pământ; aceasta a lovit planeta în zilele de 9 și 10 decembrie, generând aurore strălucitoare la latitudini ridicate.

2021 +Erupții solare în 2021

+Numărul de zile cu intensitatea furtunilor geomagnetice în 2021

Prima erupție solară de clasă X din cadrul acestui ciclu a avut loc pe 3 iulie, atingând intensitatea maximă de X1,59.

Pe 22 iulie, pe discul solar au fost observate, în total, șase regiuni active diferite, pentru prima dată după data de 6 septembrie 2017.

Pe 9 octombrie, a avut loc o erupție solară de clasă M1,6, generând o ejecție de masă coronală (CME) care a lovit Pământul pe 12 octombrie, declanșând o furtună geomagnetică de nivel G2 (moderată).

A doua erupție de clasă X a ciclului solar a avut loc pe 28 octombrie, producând o ejecție de masă coronală și o furtună de radiații solare de nivel S1. Inițial, prognozele indicau posibilitatea ca ejecția de masă coronală să atingă tangențial Pământul, însă furtunile geomagnetice din zilele de 30 și 31 octombrie au atins doar un indice Kp moderat, de valoare 4. Totuși, furtunile geomagnetice din 30–31 octombrie au atins doar un indice moderat, de K of 4.

În zilele de 3 și 4 noiembrie, indicele Kp a atins valoarea 8−, echivalentul unei furtuni geomagnetice de nivel G4. Aceasta a fost cea mai intensă furtună geomagnetică care a afectat Pământul din septembrie 2017 încoace.

2022 +Erupții solare în 2022

+Numărul de zile cu intensitatea furtunilor geomagnetice în 2021

La sfârșitul lunii martie, regiunea cu pete solare 2975 a produs erupții de clasele X1.3 și M9.6; prima dintre acestea a declanșat o furtună geomagnetică de nivel G1 pe 31 martie, în ciuda faptului că regiunea se afla în apropierea marginii discului solar. Regiunea a ieșit din câmpul vizual de pe Pământ pe 5 aprilie, însă măsurătorile helioseismice din 8 aprilie au indicat că aceasta era încă activă pe partea îndepărtată a Soarelui. Pe 12 aprilie, o ejecție de masă coronală produsă pe partea îndepărtată a provenit, cel mai probabil, din această regiune, iar măsurătorile helioseismice au arătat o intensificare a activității sale după trecerea dincolo de marginea discului solar. Pe măsură ce regiunea a început să devină vizibilă de pe Pământ, pe 15 aprilie a avut loc o erupție care ar fi putut fi de clasă X.

După ce au intrat în emisfera vizibilă a Soarelui, regiunile din cadrul complexului de pete solare au primit denumirile de la 2993 la 2996. Pe 17 aprilie, grupul de pete solare 2994 a produs o erupție de clasă X1.2. Totuși, activitatea complexului a scăzut ușor în zilele următoare.În timpul traversării marginii discului solar, regiunea cu pete solare 2992 a emis erupții de clasele M7.3 și X2.2, aceasta din urmă fiind cea mai puternică erupție a ciclului solar înregistrată până la acel moment.

2023 +Erupții solare în 2023

+Numărul de zile cu intensitatea furtunilor geomagnetice în 2023

Pe 24 martie, o furtună geomagnetică intensă a lovit Pământul în mod neașteptat, atingând nivelul G4 și generând aurore vizibile până la latitudini sudice precum cea a statului New Mexico. Se preconizase că o ejecție de masă coronală (CME) minoră, asociată unei erupții de clasă M1, va lovi planeta cu o zi înainte, însă momentul producerii și intensitatea fenomenului au fost neașteptate. Ulterior, pe 23 și 24 aprilie, Pământul a fost lovit de noi furtuni de nivel G4; furtuna din prima dintre aceste zile a egalat recordul stabilit în câteva rânduri în timpul ciclului solar 24 pentru cea mai puternică furtună geomagnetică înregistrată din 2005 încoace. Aurorele au fost vizibile până la latitudini sudice precum cea a orașului San Antonio, Texas.

Pe 14 decembrie, a fost înregistrată o erupție solară de clasă X2,87 provenind din regiunea cu pete solare 3514; aceasta a deținut titlul de cea mai puternică erupție solară a ciclului timp de doar 17 zile, întrucât, pe 31 decembrie, a fost înregistrată o erupție de clasă X5,0 provenind din regiunea cu pete solare 3536.

2024

+Erupții solare în 2024

+Numărul de zile cu intensitatea furtunilor geomagnetice în 2024

Pe 9 februarie, regiunea 3575 a produs o erupție de clasă X3.4 – a doua ca intensitate din cadrul ciclului solar de până atunci – determinând o depășire temporară a pragului S2 al nivelurilor de radiații în zilele următoare. Pe 12 februarie, după ce s-a rotit spre partea invizibilă a Soarelui, aceeași regiune a generat o ejecție de masă coronală (CME) puternică. Deoarece fenomenul nu a fost vizibil de pe Pământ, intensitatea erupției nu a putut fi evaluată, însă aceasta a provocat totuși o nouă creștere temporară a nivelului furtunii de protoni până la pragul S2, în perioada 12–13 februarie.

Pe 22 februarie, regiunea 3590 a produs o erupție solară de clasă X6.3.

În luna mai, cea mai puternică furtună solară din ultimii 20 de ani a generat aurore la latitudini mult mai joase decât în ​​mod obișnuit. Câteva zile mai târziu, pe 14 mai, regiunea 3664 a produs cea mai puternică erupție solară a ciclului de până atunci, de clasă X8.7.

Pe 20 mai 2024, o erupție solară de clasă X12 a emis radiații X și gamma care au lovit planeta Marte, în timp ce o ejecție de masă coronală a generat un flux de vânt solar.

Pe 1 octombrie 2024, o erupție solară de clasă X7.1 a avut loc în regiunea cu pete solare 3842, fiind urmată, doar două zile mai târziu, de o erupție de clasă X9.0.

2025 +Erupții solare în 2025

+Numărul zilelor cu intensitatea furtunilor geomagnetice în 2025

Pe 11 noiembrie, regiunea 4274 a produs o erupție de clasă X5.16 – cea mai puternică din anul 2025 și a șasea ca intensitate din Ciclul solar 25. De asemenea, a generat o ejecție de masă coronală (CME) extrem de rapidă, cu o viteză de 1950 km/s. Ca urmare, NOAA SWPC a emis o alertă rară de nivel G4 pentru ziua următoare. Evenimentul a declanșat și o furtună de radiații solare de nivel S2, survenită după o furtună de nivel S1 înregistrată cu câteva zile înainte.

Note

Vezi și Ciclu solar

Legături externe

Predicție a ciclului solar Centrul de zbor spațial Marshall al NASA Progres al ciclului solar (Centrul de previziune meteorologică spațială al National Oceanic and Atmospheric Administration

25 Categorie:Evenimente în curs de desfășurare Categorie:2019 în astronomie Categorie:2020 în astronomie Categorie:2021 în astronomie Categorie:2022 în astronomie Categorie:2023 în astronomie Categorie:2024 în astronomie Categorie:2025 în astronomie Categorie:2026 în astronomie