Gusztáv Károly Majláth () a fost din 1897 până în 1936 episcop al Diecezei Transilvaniei (redenumită în 1932 în „Dieceza de Alba Iulia”), membru în Camera Magnaților respectiv în Senatul României, arhiepiscop titular.

Carieră Gusztáv Károly Majláth a fost fiul academicianului György Majláth (1818–1883), Mare Trezorier, cancelar al curții, jude regal, și al baronesei Stefánia Prandau-Hilleprand (1832–1914). A absolvit liceul cistercian din Pécs, a studiat dreptul la Strasbourg, apoi teologia la Budapesta și Viena, la Pázmáneum. A fost hirotonit preot la Esztergom în data de 6 octombrie 1887.

După hirotonirea sa preoțească a slujit ca prefect al Seminarului din Esztergom, iar din 1894 a fost preot paroh în Komárom. A obținut construirea unei clădiri noi pentru școală și a fondat asociația tinerilor catolici. A fost și membru al .

Cariera episcopală thumb|La Bistrița, în timpul Primului Război Mondial thumb|Episcopul Majláth în Biserica Romano-Catolică din Bistrița La 28 ianuarie 1897 a fost numit episcop titular de Martyropolis și episcop coadjutor al Diecezei Transilvaniei, pe lângă Ferenc Lönhart. Papa Leon al XIII-lea a confirmat această numire pe 1 iulie. La 1 mai 1897 arhiepiscopul György Császka de Kalocsa l-a hirotonit episcop în Biserica Mátyás din Budapesta. După moartea lui Ferenc Lönhart episcopul Majláth a devenit episcop al Transilvaniei.

A făcut multe în folosul săracilor, mai ales pentru țăranii secui, care se scufundau în sărăcie ca urmare a desființării instituției proprietății comune (în ). A susținut crearea de asociații economice creștin-sociale. A acordat foarte multă atenție educației și formării. Din averea sa privată și veniturile sale preoțești a acordat burse de studii, a sprijinit școlile și publicarea revistelor pentru tineret. Din veniturile sale personale și episcopale a finanțat construcția Liceului Romano-Catolic din Alba Iulia, în prezent clădire a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A organizat retrageri pentru preoți și profesori în Alba Iulia și Șumuleu Ciuc. În 1913 a ținut un sinod eparhial la Alba Iulia între 7 și 10 iulie; a vizitat periodic parohiile aflate sub jurisdicția sa, iar pe cele orășenești anual.

În 1919 i-a fost restricționată libertatea de mișcare: i s-a interzis să părăsească apartamentul și să primească vizitatori. În 1925 a depus o plângere la Liga Națiunilor, împreună cu reprezentanții bisericilor protestante, din cauza încălcării sistematice a obligațiilor privind minoritățile. Atunci când România a intrat în relații diplomatice cu Sfântul Scaun, guvernul român a formulat o serie de propuneri care ar fi afectat negativ credincioșii maghiari din Transilvania (de exemplu trecerea unei părți din Ținutul Secuiesc la Arhiepiscopia de București).Marton József – Jakabffy Tamás: Az erdélyi katolicizmus századai, Gloria Kiadó, Kolozsvár, 1999, Episcopul Majláth - împreună cu episcopul Julius Glattfelder de Csanad și arhiepiscopul Raymund Netzhammer al Bucureștiului - au formulat un protest. Potrivit Concordatului din 1927 dieceza sa a fost redenumită în „Dieceza de Alba Iulia”.

Episcopul Majláth a activat pentru drepturile comunității romano-catolice din Transilvania.

Din noiembrie 1935 până la moarte a fost îngrijit la Budapesta, așa că s-a retras din motive de sănătate în anul 1936 de la conducerea efectivă a episcopiei. Adolf Vorbuchner a fost numit episcop coadjutor. A demisionat din funcție în aprilie 1938, iar la 28 mai 1938 papa Pius al XI-lea i-a acceptat demisia și l-a numit arhiepiscop titular de Soteropolis.

A fost înmormântat în biserica Regnum Marianum. Când biserica a fost distrusă în 1951, rămășițele sale au fost transferate în secret la Biserica Universității din Budapesta.

Opera Discursul contelui Gusztáv Károly Majláth, episcopul Ardealului. Rostită la Adunarea Statutului Romano-Catolic în 13 noiembrie 1902, fără loc, 1902.

După moarte Între 1899 și 1900 a făcut să construiască o școală în Lunca de Jos, care îi poartă numele. Există două statui ale lui în Colegiul Național „Márton Áron” din Miercurea Ciuc: bustul său din ghips se află la intrarea la etajul doi al școlii, în timp ce statuia lui de bronz poate fi văzută în fața intrării școlii. În sala memorială a gimnaziului, o placă de marmură îi anunță și amintirea. O piață din orașul Miercurea Ciuc îi poartă numele. Liceul teologic romano-catolic din Alba Iulia îi poartă numele.

Note

Bibliografie

Gróf Majláth Gusztáv Károly Római Katolikus Líceumi Szeminárium Gyulafehérvár Miklós József: Csíki Lexikon – Miercurea Ciuc, 1994, Pro-Print Könyvkiadó () Majláth Gusztáv Károly. Petőfi Irodalmi Múzeum (Hozzáférés: 2015. október 25.)

Lectură suplimentară Archbishop Gusztáv Károly Majláth, Catholic-Hierarchy Bíró Vencel: Székhelyi gr. Mailáth G. Károly. Cluj, 1940 Erdélyi katolikus nagyok. Szerk. Bíró Vencel, Boros Fortunát. Kolozsvár, Szent Bonaventura könyvnyomda, 1941 Beke Margit: Az esztergomi (esztergom-budapesti) főegyházmegye papsága 1892–2006. Bp., , 2008 Incze Dénes: Erdély katolikus nagyjai. Tusnádfürdő, [Szerző], 2003 Erdélyi lexikon. Szerk. Osváth Kálmán. Oradea-Nagyvárad, Szabadsajtó Könyv- és Lapkiadó Rt., 1928 Balogh Margit-Gergely Jenő: Egyházak az újkori Magyarországon 1790–1992. Budapesta, História – MTA Történettudományi Intézete, 1996. (História könyvtár. Kronológiák, adattárak 4.) Ferenczi Sándor: A gyulafehérvári (erdélyi) főegyházmegye történeti névtára. Budapesta-Cluj, Szent István Társulat-Verbum, 2009 Vajk Éva: Majláth ornátus. A budapesti Egyetemi templom kincsei; magánkiad., Bp., 2002 Vencel Bíró, Gf. M. G. K. püspök a román szenátusban (Bischof G. K.Gf. M. im Senat Rumäniens), 1942.

Categorie:Nașteri în 1864 Categorie:Nașteri pe 24 septembrie Categorie:Decese în 1940 Categorie:Decese pe 18 martie Categorie:Episcopi romano-catolici de Alba Iulia Categorie:Episcopi romano-catolici maghiari Categorie:Episcopi romano-catolici români Categorie:Senatori români