Stema municipiului Piatra-Neamț a fost aprobată în 2007 prin Hotărârea nr. 321/05.12.2005 în Consiliul Local și oficializată în Monitorul Oficial la 11 decembrie 2007. Aceasta se descrie astfel: un scut antic tăiat, în partea superioară pe smalt roșu un turn de argint zidit cu acoperiș ascuțit surmontat de o cruce, în vârful scutului pe smalt de aur, pe un teren stâncos de argint, o capră neagră, orientată spre dreapta heraldrică. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri.

Semnificațiile elementelor însumate: Culoarea roșie a primului câmp este o preluare directă a culorii folosite în heraldica românească modernă pentru zona Moldovei. Turnul de argint surmontat de o cruce reprezintă turnul bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitorită de Ștefan cel Mare, element distinctiv al orașului Piatra-Neamț și prealuată din proiectul stemei interbelice și din stema oficială din perioada comunistă. Stânca semnifică numele localității - Piatra, iar capra neagră este un element prezent în sigiliul vechi al localității și ținutului. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ.

Istoric Pentru zona Neamțului, în periada medievală simbolul tradițional al Ținutului Neamț și al târgului Piatra era țapul, reprezentat în diferite ipostaze. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, reprezentările sigilografice suferă o schimbare semnificativă, trecând de la imaginea exclusivă a țapului, redată într-o manieră rudimentară, la un sigiliu cu caracter hagiografic, prin reprezentarea Sfântului Ioan BotezătorulMarius, Constantin, Chelcu, O scrisoare din Târgul Piatra de acum două veacuri: Contribuții la istoria orașului, în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, XLVII, 2010, p. 269..miniatura|192x192px|Sigiliul Primăriei Piatra-Neamt, 1862În câmpul sigilar este înfățișat Sfântul Ioan Botezătorul, flancat în partea stângă de țapul preluat din vechile sigilii, iar în spațiile libere ornamente precum crengi și stele. Legenda acestuia este: „† Aceasta pecete a târgului Pietri(i) de la Ștefan Vod(ă) 7021”. Sigiliul hagiografic a continuat să fie folosit ca sigiliu al târgului, fiind păstrat însă de Biserica Domnească. Acesta apare imprimat și pe un document din 12 septembrie 1815, prin care târgoveții confirmau că preotul Iordache de la biserica Sfântul Gheorghe achitase o sumă de bani pentru reînnoirea hrisovului din 1797. Prin hrisovul emis de Alexandru Callimachi în 1797, prin care fostul teren al curții domnești a fost trecut în administrarea locuitorilor, cu obligația de a contribui la o buna gospodărire și întreținere a Bisericii Domnești. În acest fel, înțelegerea judecătorească dintre domnie și supuși a conferit legitimitate noilor drepturi și o serie de responsabilități pentru locuitori, devenind ceva identitar.

Venirea anului 1859 aduce o serie de schimbări administrative și un proces de uniformizare a sigiliilor așezărilor din Moldova. Prin urmare, noul sigiliu al orașului Piatra este reprezentat de o matrice sigilară ovală, cu dimensiunile de 33×39 mm. În câmpul sigilar este redată stema Principatului Moldovei: un scut francez tăiat, roșu și albastru, pe care este reprezentat un cap de bour, având între coarne o stea cu șase colțuri. Scutul este timbrat de o coroană princiară închisă și susținut de doi delfini afrontați, iar în partea inferioară este înscris anul 1859. În exergă se află legenda: „PRINCIPATELE UNITE MUNICIPALITATEA PEATRA”Maria, Dogaru, Sigilii orășenești din epoca modernă și contemporană, Direcția generală a arhivelor statului din Republica Socialistă România, București, 1978, p. 159. miniatura|240x240px|Proiect de stemă interbelică Începând cu anul 1862, ca urmare a unificării administrative depline a celor două Principate, este adoptat un nou sigiliu, menit să reflecte identitatea proprie a așezării. Noul sigiliu are formă rotundă, cu un diametru de 39 mm. În câmpul sigilar este reprezentată o ciută, orientată spre dreapta heraldică și așezată pe o terasă, iar în partea inferioară este înscris anul 1862. În brâul sigiliului apare legenda: „MUNICIPALITATEA ORAȘULUI PIATRA”.

Acest model de sigiliu, refăcut în 1874 și 1892 o să fie folosit până în anul 1922, după fiind utilizat un sigiliu cu noua stemă a statului. În noua realitate de după Primul Război Mondial, s-a cerut o remodelare a simbolurilor heraldice ale unităților administrativ-teritoriale. Acest proces s-a concretizat prin atribuirea oficială a unor blazoane fiecărui oraș, municipiu și județ, de către Comisia Consultativă de Heraldică. Între anii 1928 și 1936 au fost realizate blazoanele pentru cele 71 de orașe reședință de județ, precum și pentru alte localități importanteDan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1977, p. 193. Un prim proiect format de către comisia specializată se prezintă astfel: într-un scut roșu un zid de argint, crenelat, cu un turn central crenelat cu acoperiș ascuțit surmontat de o cruce, tot din argint și încărcat cu stema Moldovei, referință la vechia curte domnească. Însă acest proiect nu a fost adoptat. Prin Decretul Regal nr. 2.935 din 11 august 1930 pentru fixarea stemelor unor orașe reședințe de județe și orașe, este declarată noua stemă a orașului Piatra-Neamț, descrisă astfel: Pe scut roșu, Sfântul Ion Botezătorul, înveșmântat în aur și capul și brațele natural, stând în picioare spre stânga, nimbat și înaripat, ținând în mâna stângă o cruce și o foaie de pergament de aur; fața, mâinile și picioarele de culoare naturală.stanga|miniatura|231x231px|Stema interbelicăPrezența Sfântului Ioan Botezătorul în prima stemă a orașului poate fi explicată prin două motive. Pe de o parte, deoarece atât târgul, cât și ținutul aveau ca simbol țapul, folosirea acestuia în ambele steme ar fi creat confuzii, astfel că Comisia Consultativă de Heraldică a ales al doilea cel mai vechi sigiliu al târgului, păstrând continuitatea tradiției și diferențiind stema orașului de cea a județului. Pe de altă parte, Comisia obișnuia să reprezinte în stemele orașelor sfântul ocrotitor sau hramul celei mai importante biserici, așa cum se observă la Suceava (Sf. Gheorghe), Bacău (Maica Domnului cu Pruncul) și Dorohoi (Sf. Nicolae). În acest context, alegerea Sfântului Ioan Botezătorul reflectă atât tradiția heraldică locală, cât și practica frecventă a Comisiei în elaborarea stemelor urbane. miniatura|206x206px|Stema comunistă După proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, heraldica oficială a fost reorganizată potrivit principiilor regimului comunist, noile steme evidențiind simboluri ale industrializării, agriculturii și progresului economic, alături de unele elemente istorice. Acest proces a fost reglementat prin Decretul nr. 503 din 16 decembrie 1970, care prevedea ca stemele județelor și municipiilor să reflecte atât tradițiile istorice, cât și realitățile politice, economice, sociale și culturale specifice fiecărei unități administrative.

Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 302 din 25 iulie 1972, noua stemă a municipiului Piatra-Neamț este aprobată, astfel: scut despicat; în dextra, pe smalț roșu, turnul-ceasornic al Curții Domnești, încărcat pe mijloc cu un scut albastru având un cap de bour; în senestra, pe smalț albastru, o instalație industrială de argint. Peste tot este aplicat un scut broșant, despicat: în primul cartier, pe fond roșu, sigla Partidului Muncitoresc Român de aur, iar în al doilea, tricolorul României. Deasupra despicăturii este plasată stema de stat a Republicii Socialiste România. Sub scut se află o eșarfă roșie cu numele orașului, „PIATRA NEAMȚ”, cu litere de argint.

După Revoluția din 1989, stemele unităților administrativ-teritoriale au fost revizuite pentru eliminarea simbolurilor comuniste. Legea nr. 102/1992 a acordat autorităților locale dreptul de a adopta steme proprii, însă procedura complexă de avizare și aprobare a întârziat înlocuirea rapidă a stemelor utilizate înainte de 1989.

Legături externe Hotărârea nr. 1432/2007 privind aprobarea stemei municipiului Piatra-Neamț, județul Neamț

Categorie: Stemele municipiilor din România Categorie: Piatra Neamț