Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019

Alegeri pentru Parlamentul European (PE) s-au desfășurat în România la data de 26 mai 2019. Șapte candidați independenți și 23 de formațiuni politice s-au înregistrat la Biroul Electoral Central (BEC) în vederea alegerilor. Dintre acestea, BEC a validat candidaturile a 13 partide și alianțe și a trei candidați independenți. Alegerile au avut loc concomitent cu un referendum pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Totodată, aceste alegeri au fost al patrulea de acest tip de la intrarea țării în Uniunea Europeană (UE) în 2007.

Procedură de vot Cei 32 de eurodeputați români sunt aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul se desfășoară într-o singură circumscripție electorală pe baza reprezentării proporționale, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid. România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă. Locurile în Parlamentul European sunt alocate partidelor care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate prin metoda d'Hondt.

Context politic Partidul Social Democrat (PSD) Respingerea de către PSD a criticilor din partea Bruxellesului privind statul de drept și corupția a creat tensiuni în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni. În aprilie 2019, Frans Timmermans, candidatul socialiștilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, a amenințat PSD cu repercusiuni, subliniind că „un partid care nu respectă statul de drept și drepturile fundamentale” nu poate aparține acestei familii politice europene. În replică, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că Guvernul de la București respectă statul de drept și a afirmat că „ar fi bine” ca Frans Timmermans să se ocupe de campanie electorală în Olanda și nu în România. În aprilie 2019, PES a anunțat că va îngheța relațiile cu PSD cel puțin până în iunie. De atunci, tot mai mulți membri ai partidului, inclusiv președintele acestuia, au adoptat o retorică eurosceptică în discursul lor politic.

În februarie 2019 au apărut informații în presă despre presupuse negocieri între PSD și ENF în vederea intrării partidului în grupul naționalist și eurosceptic după alegeri. Totuși, președintele PSD a evitat să se pronunțe asupra unei eventuale intrări a PSD în ENF.

Partidul Național Liberal (PNL) La trei zile după alegerile din 2014, președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, a anunțat că partidul va schimba afilierea europeană de la ALDE la PPE și că a început negocierile pentru fuziunea cu Partidul Democrat Liberal. Partidul nou creat va fi numit Partidul Național Liberal și va fi membru al PPE. Președintele Partidului Democrat Liberal, Vasile Blaga, a confirmat ulterior fuziunea celor două partide. Europarlamentarul Norica Nicolai, primul candidat pe lista Partidului Național Liberal, a refuzat să se alăture grupului Partidului Popular European și a continuat să rămână membru al grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. După alegerile prezidențiale din 2014, deputata Renate Weber, al doilea candidat pe lista Partidului Național Liberal, a demisionat din grupul Partidului Popular European și s-a alăturat grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. După finalizarea procesului de fuziune a celor două partide, celor doi deputați europeni li s-a dat un ultimatum de a se alătura grupului Partidului Popular European, altfel riscând excluderea din partid. Cele două nu s-au conformat cererii și astfel au fost excluse din Partidul Național Liberal, iar în prezent se află în grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Ulterior, deputata Norica Nicolai a intrat în Partidul Alianța Liberalilor și Democraților.

La sfârșitul lunii august 2017, europarlamentara Ramona Mănescu, al treilea candidat pe lista Partidului Național Liberal, a demisionat din partid, dar a continuat să facă parte din grupul Partidului Popular European.

În mai 2018, eurodeputatul Partidului Mișcarea Populară și purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, Siegfried Mureșan, a anunțat că părăsește partidul pentru a se alătura Partidului Național Liberal.

Partidul Democrat Liberal (PD-L) La trei zile după alegerile din 2014, președintele Partidului Liberal Democrat, Vasile Blaga, a confirmat anunțul făcut de președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, că cele două partide ar fuziona într-un nou partid, care ar păstra numele PNL și afilierea europeană a PDL-ului. Pentru a-și exprima nemulțumirea față de această decizie și lipsa unui candidat PDL la alegerile prezidențiale, deputata Monica Macovei, al doilea candidat pe lista Partidului Democrat Liberal, a demisionat din partid în septembrie 2014 și a candidat la alegerile prezidențiale din 2014 ca independent. Macovei s-a alăturat, în calitate de europarlamentar independent, Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Partidul Mișcarea Populară (PMP) În septembrie 2014, în urma unor declarații făcute la adresa liderilor Partidului Mișcarea Populară, Cristian Preda, primul candidat pe lista PMP, a fost exclus din partid. El a continuat să facă parte din grupul Partidului Popular European.

În 2016, Partidul Mișcarea Populară a fuzionat cu Uniunea Națională pentru Progresul României, însă eurodeputații UNPR nu au aderat la PMP.

În mai 2018, eurodeputatul Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, a anunțat că părăsește Partidul Mișcarea Populară pentru a se alătura Partidului Național Liberal. Ca urmare, Partidul Mișcarea Populară și-a pierdut cei doi deputați europeni.

Partidul Conservator (PC) Partidul Conservator, UNPR și PSD au avut o listă comună la alegerile din 2014. Această alianță electorală trebuia să se numească „Uniunea Social Democrată”, dar, datorită legislației românești (această denumire a fost luată de o alianță din perioada 1996-2000 între Partidul Democrat și Partidul Social Democrat din România) s-a înregistrat ca „PSD–UNPR–PC”. În 2015, partidul a fuzionat cu Partidul Liberal Reformator pentru a forma Partidul Alianța Liberalilor și Democraților. Membrii nemulțumiți de această decizie, conduși de deputata Maria Grapini (primul candidat de la Partidul Conservator și al cincilea pe lista PSD–UNPR–PC), au fondat un nou partid, Partidul Puterii Umaniste. Laurențiu Rebega, al doilea candidat al Partidului Conservator și al paisprezecelea pe lista PSD–UNPR–PC, a activat ca independent în grupul Neînscriși, înainte de a se alătura PRO România și grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

În aprilie 2019, partidul condus de Călin Popescu-Tăriceanu a fost exclus din grupul parlamentar ALDE. Anterior, în martie 2019, liderul grupului, Guy Verhofstadt, a recomandat partidului ALDE european să excludă ALDE România, menționând că președintele acestuia și-a încălcat angajamentele și că „tentativele de dezincriminare a corupției revin constant, iar justiția continuă să fie reformată de OUG-uri adoptate ad-hoc de guvern”. În replică, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților l-a acuzat pe Verhofstadt că „a ignorat permanent realitatea din România” și a subliniat că „ALDE se luptă pentru justiție, dar o justiție dreaptă, echidistantă făcută în numele binelui public”.

Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) La alegerile din 2014, Uniunea Națională pentru Progresul României, a candidat pe o listă comună alături de Partidul Social Democrat și Partidul Conservator. În 2016, UNPR a fuzionat prin absorbție cu Partidul Mișcarea Populară, însă eurodeputații UNPR nu au aderat la PMP. Cu toate acestea, liderul formațiunii, Gabriel Oprea, a anunțat în februarie 2019 că partidul este în plin proces de reorganizare și că își propune să candideze la alegerile din mai pe liste separate.

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) În ianuarie 2019, europarlamentarul Cristian Preda a aderat la Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), partid înființat în decembrie 2018, al cărui președinte este fostul prim-ministru Dacian Cioloș. Astfel, partidul a obținut statutul de partid parlamentar, putând avea delegați în toate secțiile de vot.

Pe 2 februarie 2019, președintele Uniunii Salvați România (USR), Dan Barna, și președintele PLUS, Dacian Cioloș, au anunțat formarea Alianței 2020 USR–PLUS (USR+PLUS). Prin urmare, cele două partide au candidat pe o listă comună.

Delegația României în Parlamentul European înainte de alegeri Grup europarlamentar Mandate Partid național Mandate Note Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților Partidul Social Democrat 9 Partidul Puterii Umaniste 1 PRO România 1 Uniunea Națională pentru Progresul României 1 Independent 1 Grupul Partidului Popular European Partidul Național Liberal 8 Uniunea Democrată Maghiară din România 2 Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate 1 Independent 2 Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2 Independent 1 Conservatorii și Reformiștii Europeni M10 1 PRO România 1 Neînscriși Independent 1 Sursă: Parlamentul European

Campanie electorală Campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 2019 a început pe 27 aprilie, la ora 0:00, și se va încheia pe 25 mai, la ora 7:00. Partidul Social Democrat (PSD) Președintele partidului, Liviu Dragnea, a mizat pe o retorică cu accente naționaliste. În opinia sa, viitorii europarlamentari ai PSD trebuie „să fie patrioți în fiecare celulă a corpului” și „să aibă curaj să vorbească și să apere interesul național al țării”.

Pe 28 martie 2019, PNȚCD și PER au semnat cu PSD un protocol prin care își declară susținerea politică pentru lista de candidați a social-democraților la alegerile europarlamentare. Cristian Terheș, candidat pe poziția 4 în lista PSD, a fost recomandat de PNȚCD.

Perioada de campanie a fost marcată de o izolare pe plan european a partidului. Spre deosebire de 2014, în 2019 niciun lider socialist de la nivel european nu și-a făcut apariția în România pentru a încuraja PSD pe plan național.

PSD și-a lansat candidații la alegerile europarlamentare în cadrul unui miting organizat la Craiova pe 12 aprilie 2019. La miting au participat 40.000 de oameni potrivit organizatorilor și 20.000 potrivit jandarmilor. Prezent la miting, liderul partidului a lansat o serie de atacuri la adresa președintelui Klaus Iohannis, a multinaționalelor și a oficialilor europeni. Președintele PNL Dolj, Ștefan Stoica, a susținut că angajații din societățile și regiile controlate de primării și beneficiarii de ajutoare sociale „au primit ordin” să participe la miting. Intervievați de jurnaliști, unii participanți nu au știut de ce au fost aduși la miting.

Un alt miting de amploare a avut loc pe 9 mai în Iași, în aceeași zi în care la Sibiu a avut loc Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană. Pentru miting au fost mobilizate în jur de 500 de autocare care au adus participanți din Bacău, Vaslui, Botoșani și alte localități din județul Iași. Pe parcursul mitingului, mii de protestatari au înconjurat Piața Unirii, scandând mesaje împotriva PSD. După încheierea mitingului, aceștia au ocupat piața, de unde au pornit apoi în marș pe străzile orașului. În discursul susținut în fața celor 15.000 de participanți, Liviu Dragnea și-a reiterat atacurile la adresa președintelui Klaus Iohannis și a partidelor din opoziție și a lăudat realizările Guvernului Dăncilă. De asemenea, i-a numit pe protestatari „derbedei”, „oameni fără țară și fără Dumnezeu” și i-a acuzat că ar fi „plătiți bine”. Turneul electoral al premierului Viorica Dăncilă în Transilvania din 9–11 mai a fost întâmpinat cu proteste în Alba Iulia, Cluj-Napoca, Lipova, Arad, Giarmata, Timișoara și Satu Mare.