miniatura|Waggislarve Carnavalul din Basel (Basler Fasnacht), nu numai de către ei numit ca drey scheenschte dääg (cele mai frumoase trei zile) este cel mai mare carnaval din Elveția. Acesta începe în lunea de după miercurea cenușii la ora 4.00 sunt cu , durează exact 72 de ore și se încheie în dimineața zilei de joi, din nou, în jurul orei 4, cu . În acest interval centrul orașului Basel este ocupat de de carnavaliști care petrec pe străzi, localuri și magazine. Carnavalul din Basel a fost adăugat în decembrie 2017 pe lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.Oficial incluse: Basel Fasnacht este un patrimoniu cultural al Unesco. Basel Carnaval.
Data carnavalului Inițial carnavalul a fost un ultim prilej de sărbatoare înaintea privațiunilor din timpul postului de 40 de zile de dinaintea Paștelui. În timpul carnavalului se consumau și toate stocurile de alimente perisabile. Respectarea postului de 40 de zile a fost în evul mediu în multe locuri obligatorie. Obiceiul vechi Creștin cerea ca timp de patruzeci de zile consecutive înainte de duminica Paștelui să se țină Postul Mare. Această cerință a fost începând cu anul 1091 în timpul Sinodului de la Benevento atenuată în sensul că de acum înainte, duminica va fi permisă întreruperea postului. Însă deoarece cele 40 de zile trebuiau postite, începutul carnavalului s-a decalat cu 4 zile datorită celor 4 duminici din timpul postului, postul începând cu Miercurea Cenușii.
Această schimbare nu a fost peste tot bine-venită așa că de acum existau doua date de început ale carnavalui: una a carnavalului domnilor (sau a preoților), care se orienta după legiferările Conciliului de la Benevento, iar altă dată pentru , la data inițială. Numele indică deja că primul carnaval era ținut de oamenii înstăriți iar a doua data, de către majoritatea oamenilor. De aceea, până în ziua de azi se folosește expresia : "Kunnsch hindedryy wie die alt Fasnacht!" (ai venit așa de tărziu, ai întârziat ca și carnaval vechi).Lutz Röhrich: marele dicționar de cuvinte proverbiale.
Carnavalul din Basel are loc la data "carnavalului țăranilor". La întrebarea, când și de ce la Basel are loc tocmai la aceasta data nu are, până în prezent, nici o explicație convingătoare. Si in restul teritoriului unde se vorbesc diferite dialecte ale germanei vechi, alemane, se păstrează și până în ziua de azi multe tradiții ce țin de acest carnavalal țăranilor. Opinia larg răspândită, că datele diferite ale carnavalului țin de schimbarea calendarului de la calendarul iulian la calendarul gregorian, este greșită. Simplul fapt că au fost 10 zile sărite atunci când s-a trecut de la un calendar la celălalt, arată că începutul carnavalului nu are nimic de a face cu trecerea mai sus amintită.
În anul 1529 orașul Basel s-a declarat oficial oraș reformat. Astfel, printre alte lucruri, postul Paștelui a fost abolit și carnavalul interzis. Spre deosebire de alte ținuturi reformate, autoritățile din Basel nu au reușit să impună această nouă regulă. Așa se face că doar la Basel a rămas singurul carnaval "protestant" din Elveția. Au fost multe anecdote pe această temă, cum Biserica Evanghelică de atunci și până aproape de timpurile moderne a încercat, fără succes, să lupte împotriva carnavalului și a asociatei lui decăderi morale și spirituale. De asemenea, și autoritățile au încercat în mai multe rânduri să interzică carnavalul, impunând câteodată sancțiuni severe, temându-se în parte de potențialele acțiuni subversive ale carnavalului. Cu toate acestea, diferitele interdicțiile nu au avut un succes permanent. Sub pretextul ajutorului cu alimente sau cu arme, s-a putut ocoli interdicția de a se organiza carnavalul, și de aceea în timpul carnavalului din Basel se aud și azi sunete de fanfară militară. Carnavalul de la sfârșitul evului mediu pe www.altbasel.ch Dezvoltarea de stradă carnaval pe www.altbasel.ch
Dacă te uiți pe calendar și începi să numeri începând din sâmbăta Paștelui (în alte părți numită și Sâmbăta Mare) ca ultima zi de post, patruzeci de zile înapoi, se ajunge la Începutul carnavalului din Basel într-o marți, în prima zi de post. Astfel începe Carnavalul, luni, la o data "corectă", în postul mare. Dar aceasta nu este o contradicție, pentru că, pe de o parte este forma actuală a carnavalului care durează 3 zile, o tradiție veche însă modificată în timpurile mai apropiate de noi, iar pe de altă parte, perioada de post fusese oricum abolită odată cu adoptarea Reformei protestante.
Prima dată posibilă pentru este 9 februarie, iar cea mai târzie este de 15 martie.
Privire de ansamblu Carnavalul din Basel –pe viitor numit doar carnaval – diferă foarte mult de carnavalul "petrecăreților" care are loc în regiunile de-a lungul Rinului. O primă și mare diferență este aceea a separării stricte între spectatori și carnavaliști.
Fiecare dintre cei aproximativ 18'000 de carnavaliști activi poartă un costum cu o (mască). Costumul lor le acoperă întreg corpul astfel încât nu este posibilă recunoașterea purtătorului. Pentru un carnavalist care se respectă este foarte important acest fapt și anume, de a nu fi recunoscut în public. Diversele grupuri de carnavaliști poartă, în afară de «Morgestraich», costume asemănătoare care răspund unei teme deja date. De multe ori măștile imită persoane publice cunoscute, politicieni sau alte celebrități, câteodată și personaje de desene animate sau animale. Dar există, de asemenea, și măști tradiționale, cum ar fi cele ce amintesc de armata franceză din timpul războaielor Napoleoniene, clovni, mătuși în vârstă ( bunicuțe),mașini sau tractoare cu remorci frumos decorate așa-numite Waggis.
Grupurile de carnavaliști care atrag cel mai mult atenția sunt cele de toboșari și flautiști.Ei cântă în centrul orașului tot timpul , la flaute mici acompaniați de sunetul specific al specifice Basel-ului. Centrul orașului Basel este, prin urmare, în aceste trei zile locul celui mai mare concert de flautiști din lume. Un grup constă de obicei, dintr-un dirijor (cel care conduce grupul), flautiștii, toba mare și toboșari. Grupurile nu au un traseu anume de urmat (cu excepția ). Se mai întâplă câteodată ca traseul a două sau mai multor grupuri să se intersecteze. În acest caz, un grup se oprește și așteaptă până ce celelalte grupuri trec.Când un spectator al vreunui grup rămâne în calea altui grup, atunci acesta este impins ușor de către dirijor deoparte.
Pe lângă grupurile de flautiști, la carnaval mai iau parte și grupurile care cântă la trompete, saxofoane, tromboane,acompaniați de diferite tobe, cântând ritmuri vii de așa-numita . Colectivul intrumentiștilor nu cântă însă atunci când este "Morgestraich" ci numai la Cortegiile de luni și miercuri și serile, mai ales marți seara, la concertele cu muzică guggen.În plus, străzile sunt pline participanți neorganizați care sunt numiți "Schyssdräggziigli". Ei sunt costumați ca Waggis și aruncă cu Confetti în public (în dialectul german care se vorbește în Basel acestea se numesc Räppli) sau atunci când se ivește prilejul, băgându-le în geci sau în buzunare.
Majoritatea grupurilor de carnavaliști își găsesc o temă pentru carnaval, un așa-numit Subiect ( Sujet- din franceză pentru Tema, Subiect), Subiect ( sau Temă) care se va regăsi în prezentarea ulterioara a costumelor .De obicei, este vorba de teme legate de istorie unde sunt prezentate critici într-o formă satirică. Temele sunt prezentate la Morgenstraich odată cu venirea felinarelor. În timpul Cortegiului sunt prezentate costumele și diferitele accesorii ce aparțin subiectului abordat.Pe lângă toate acestea, mai sunt împărțite publicului hârtiuțe ce conțin versuri ironice ce se potrivesc motivului abordat, așa-numitele Zeedel.
Tradiții și momente importante ale carnavalului
Morgestraich miniatura|Morgestraich în Basel în anul 2003, carnaval Luni dimineata la ora 4, la Morgestraich, este preludiul carnavalului. În acest moment, centrul orașului este în întuneric aproape total, iluminatul stradal fiind cu acest prilej întrerupt. Singura lumină vine de la felinarele diferitelor grupuri de carnavaliști când cu acest prilej își prezintă Subiectul ales. În fața tuturor grupurilor se află un felinar mare, care poate atinge și 4 metri înălțime, felinar care poate fi tras sau amplasat pe un car. Participanții activi ai grupurilor poartă și o lanternă pe cap, fapt ce ajută la recunoașterea diferiților membri, asta deoarece în acest moment la Morgenstraich nu se poartă costumele proprii,ci fiecare se îmbracă cum dorește. Acest mod liber de a se vestimenta se numește Charivari.
La comanda "Morgestraich, înainte marș" tamburii majori ai grupurilor se pun în mișcare. Toți participanții bat din tobe și fluieră puternic din instrumente în același ritm ( la început), de aici și numele de "Morgestraich".Muzica de tip "Guggen" nu se cântă deocamdată.
De Morgenstraich,restaurantele și celelalte localuri sunt deschise, multe dintre ele rămânând deschise pe toate durata de 72 de ore a carnavalului. Mii de spectatori se bucură de tradiționalele mâncăruri de carnaval: , sau (o plăcintă care nu este mult crescută, umplută cu brânză, puțin picantă, care de obicei se consumă caldă).
Istorie miniatura|Cea mai veche reprezentare a marșului de dimineață (Morgenstraich), luîndu-ne după notița făcută în miercurea cenușii în anul 1843. Alaiul carnavaliștilor este însoțit de torțe. Pictura in acuarela a lui Tradiția marșului de dimineață, Morgenstraich, datează deja din secolul al 18-lea, cu diferența că atunci nu se purtau felinare în schimb se auzeau focuri de armă și zgomot mare.Tobele erau permise doar atunci când se lumina de ziuă, cu toate că acest lucru nu era întotdeauna exact respectat. După războiul civil din 1833 privind Separarea cantoanelor, carnavalul din anul 1834 a fost interzis. În 1835, a intrat in vigoare un nou regulament al carnavalului, mai permisiv. Cu acest prilej a fost permis bătutul tobelor de la 4 dimineața. De atunci, a rămas acest fapt ca începutul oficial al carnavalului și în foarte mare parte,respectat.
În primii ani ai de-acum "oficialului" Morgenstraich, participanții purtau făclii. În anul 1845 acest lucru a fost interzis datorită pericolului de incendiu și de aceea,în locul făcliilor au apărut felinarele. Felinarele foarte mari care azi reprezintă un element foarte important al carnavalului, au fost introduse mult mai târziu.
Morgenstreich sau Adunarea erau la origine cuvinte care reprezentau sunetul de trompetă prin care erau chemate trupele. În Basel, în cadrul Regulamentului carnavalului cu privire la denumiri distractive ,de-abia în 1808 menționarea cuvântului Morgenstreich a fost pusă în legătură cu carnavalul.istoria dimineață glumă pe altbasel.ch
Cortegiile miniatura|Cortegiul Sub denumirea de Cortegii se înțeleg care au loc în centrul orașului lunea și miercurea. Marșurile au deja rutele deja stabilite, o rută are loc mai spre interiorul orașului, alta mai spre exterior, direcția marșurilor fiind unul către celălalalt. Marșurile din Basel nu se aseamănă cu cele care au loc, de exemplu, de Lunea Trandafirilor (lunea dinainte de Miercuriea Cenușii) în Köln și Mainz, deosebindu-se prin faptul că nu pornesc dintr-un punct și se opresc într-altul,ci merg în cerc, fiecare grup de carnavaliști pornind din alt punct alt traseului. Fiecare grupă are un anumit punct de plecare și o anumită oră, durata marșului și pauzele care se fac ad-hoc rămânând totuși la dispoziția participanților. Ordinea plecarii și locul stabilit fiecărui grup se schimbă de fiecare dată, nefiind o ordine prestabilită. De aceea, pentru participanții la carnaval din Basel este foarte important să specifice că nu este vorba de un marș, în sensul că se pleacă dintr-un punct și se ajunge la altul. Denumirea generală dată de «Cortegiu»,un cuvânt franțuzesc care se referă la paradă, nu este văzut de participanți ca o contradicție. O altă denumire des folosită mai este și «să faci o tură».