Volga () este o marcă auto rusească, utilizată anterior de Uniunea Sovietică, asociată cu Uzina de Automobile Gorki (GAZ) din Nijni Novgorod.
Denumirea Volga a fost utilizată pentru o serie de automobile produse de GAZ începând cu GAZ-21 Volga, a cărui producție a început în 1956. Modelele Volga au fost comercializate în principal pe piața sovietică și ulterior pe cea rusă, fiind utilizate atât de instituții ale statului, cât și ca automobile de serviciu, taxiuri și, într-o măsură mai redusă, de persoane fizice. Unele modele au fost exportate și în alte țări.
În perioada sovietică, automobilele Volga au fost asociate în special cu instituțiile de stat și cu serviciile publice. Această utilizare a contribuit la apariția unor reprezentări culturale ale mărcii, inclusiv legenda urbană a Volga neagră.
Producția automobilelor comercializate sub marca Volga a continuat, cu întreruperi și schimbări de modele, până în 2010, când a fost oprită producția modelului Volga Siber.
În anii 2020, GAZ a anunțat intenția de a relansa marca Volga. În 2024 au fost prezentate trei modele dezvoltate în colaborare cu producători chinezi, însă acestea nu au intrat în producția de serie. În 2026, marca a fost relansată printr-o nouă gamă de automobile bazate pe modele Geely.
Istoric Prima generație — GAZ-21
Dezvoltarea modelului GAZ-21 a început în 1951, acesta fiind conceput ca succesor pentru GAZ-M20 Pobeda. Primul lot de automobile de pre-serie a fost produs de GAZ la 10 octombrie 1956. Modelul a fost fabricat în trei serii principale, producția totală fiind de 639.478 de automobile între 1956 și 1970.
În 1962 a fost introdusă versiunea break GAZ-22, produsă în număr mai redus. A fost dezvoltată și o versiune echipată cu motor V8, denumită GAZ-23, destinată în principal unor instituții de stat, inclusiv unor structuri ale serviciilor de securitate sovietice.Thompson, p.133.
Prima serie, cunoscută sub porecla Star, a fost produsă din 1956 până în 1958 și se distingea printr-o grilă frontală cu o emblemă în formă de stea. A doua serie, produsă între 1958 și 1962, a introdus o grilă cu 16 fante și este cunoscută sub porecla Akula („Rechinul”). Pe parcursul producției au fost introduse mai multe modificări tehnice și estetice.
A treia serie a fost introdusă în 1962 și a primit o grilă cu 36 de fante, element care a devenit una dintre caracteristicile vizuale asociate modelului. Automobilele acestei serii au primit ulterior porecla Kitovy us („os de balenă”).
Modelul a fost denumit inițial GAZ-M-21. Litera „M” fusese introdusă în denumire în perioada în care uzina purta numele lui Vyacheslav Molotov. După redenumirea uzinei în 1957, utilizarea prefixului „M” a fost eliminată treptat, iar în documentația ulterioară modelul a fost identificat în principal drept GAZ-21.
Producția modelului GAZ-21 s-a încheiat la 15 iulie 1970, după aproape 14 ani de fabricație.
A doua generație — GAZ-24, GAZ-3102 și derivate Dezvoltarea succesorului modelului GAZ-21 a început în 1961. Noul automobil, cunoscut ulterior sub denumirea GAZ-24, a fost proiectat pentru a rămâne în producție pe parcursul anilor 1970. Primele prototipuri au fost construite la mijlocul anilor 1960, iar producția de serie a început în 1970.
Modelul GAZ-24 a avut o caroserie mai angulară decât GAZ-21 și a introdus o serie de modificări tehnice. Deși GAZ a analizat mai multe soluții pentru motorizare și pentru înlocuirea modelului, structura de bază a automobilului a rămas în producție timp de mai multe decenii.
Prima serie — GAZ-24 și GAZ-24-10 (1970–1992)
Proiectarea modelului GAZ-24 a urmărit înlocuirea modelului GAZ-21 cu un automobil cu un design mai modern și cu dimensiuni exterioare diferite. Primele prototipuri au fost construite în 1966, iar modelul a fost certificat pentru producție în 1967. Un prim lot de 24 de automobile a fost asamblat în 1968, însă producția modelului GAZ-24 a început efectiv la scară largă în 1970.
Față de GAZ-21, GAZ-24 era cu mai scurt și cu mai jos, în timp ce ampatamentul era cu mai lung. Automobilul a fost produs în mai multe versiuni, identificate prin denumiri numerice.
Pe parcursul producției au fost introduse mai multe modificări ale sistemului de propulsie, ale interiorului și ale echipamentelor. În 1977 a fost introdusă o actualizare, iar în 1985 GAZ a lansat modelul GAZ-24-10, care a preluat o serie de componente și soluții dezvoltate pentru GAZ-3102.
Împreună cu GAZ-24-10, familia GAZ-24 a rămas în producție până în 1992. În perioada sovietică, automobilele din această familie au fost utilizate de instituții publice, întreprinderi și servicii de transport, inclusiv ca taxiuri, automobile de poliție și ambulanțe.
A doua serie — GAZ-3102 și derivatele sale
Dezvoltarea unui succesor pentru GAZ-24 a fost influențată de condițiile economice și industriale din Uniunea Sovietică. În locul unui model complet nou, GAZ a adoptat o soluție bazată pe modernizarea structurii existente.
Modelul GAZ-3102 a păstrat o parte importantă a structurii și platformei GAZ-24, dar a primit modificări ale caroseriei, interiorului, șasiului și grupului motopropulsor. Producția a început în 1981, iar modelul a intrat oficial în exploatare în 1982.Thompson, p.243.
Inițial, GAZ-3102 a fost destinat în principal instituțiilor guvernamentale și altor organizații de stat. Accesul persoanelor fizice la model a fost limitat în perioada sovietică, automobilul devenind disponibil pe scară mai largă după 1991.Thompson, p.243.
În 1992, GAZ a început producția modelului GAZ-31029, care combina elemente de caroserie provenite de la GAZ-3102 cu platforma și componentele mecanice ale familiei GAZ-24. Modelul a fost produs în volume mai mari decât GAZ-3102.
GAZ-3102 (1982–2009)
GAZ-3102 a fost produs în paralel cu celelalte modele Volga timp de mai multe decenii. Modelul avea o parte frontală și un interior distincte și a primit de-a lungul timpului mai multe motorizări și actualizări tehnice.
Începând cu anii 1990, diferențele tehnice dintre GAZ-3102 și modelele Volga derivate din GAZ-24 s-au redus. În 1992, GAZ-31029 a utilizat panouri de caroserie inspirate de GAZ-3102, montate pe structura mai veche a familiei GAZ-24.
GAZ-3102 a rămas în producție până în 2009, în paralel cu modelele GAZ-3110 și GAZ-31105.
A treia serie — GAZ-3110 și GAZ-31105
GAZ-3110 (1997–2004)
GAZ-3110 a fost introdus în 1997 ca o nouă etapă de modernizare a familiei Volga. Modelul a primit panouri de caroserie reproiectate, un interior nou și modificări ale șasiului și grupului motopropulsor.
Dezvoltarea automobilului a avut loc într-o perioadă de schimbări importante pentru industria auto rusă. În 1998, criza financiară din Rusia a afectat piața automobilelor, iar automobilele produse local au devenit mai accesibile pentru o parte dintre cumpărători în comparație cu unele modele importate.
GAZ-3110 a fost produs în mai multe variante și cu mai multe motorizări, inclusiv motoare pe benzină și, pentru anumite piețe și versiuni, motoare diesel.
GAZ-31105 (2004–2009)
GAZ-31105 a fost introdus în 2004 ca o modernizare a modelului GAZ-3110. Modificările au inclus elemente noi de design exterior, actualizări ale interiorului și revizuiri ale componentelor mecanice.
În 2006 a fost prezentată versiunea GAZ-31055, cu ampatament mărit. În aceeași perioadă, anumite versiuni au fost echipate cu motoare produse de Chrysler. În 2007 modelul a primit o actualizare suplimentară și un motor ZMZ adaptat la norma de emisii Euro III.
Producția modelelor din această familie s-a încheiat în 2009.
Modele și prototipuri produse în serii limitate GAZ-3105 Volga (1992–1996)
GAZ-3105 a fost dezvoltat în a doua jumătate a anilor 1980 ca posibil înlocuitor pentru GAZ-3102 și pentru automobilul de lux GAZ-14 Chaika. Proiectul prevedea un automobil cu un nivel mai ridicat de echipare și cu soluții tehnice diferite de cele utilizate pe modelele Volga existente.
Schimbările economice de la sfârșitul perioadei sovietice și începutul anilor 1990 au afectat proiectul. GAZ-3105 a fost produs într-un număr redus de exemplare între 1992 și 1996 și nu a devenit un model de serie mare.
GAZ-NAMI Volga Prestige (1995) În 1995, NAMI a dezvoltat pentru GAZ un prototip de automobil bazat pe GAZ-3102, denumit Volga Prestige.
Prototipul avea modificări ale designului exterior și interior și includea dotări precum tapițerie din piele, aer condiționat, geamuri electrice și oglinzi retrovizoare cu reglare electrică. Proiectul nu a fost continuat până la producția de serie, costurile necesare pentru introducerea modificărilor fiind considerate prea ridicate.
GAZ-3103/3104 Volga (1997–1998)
GAZ-3103 și GAZ-3104 au făcut parte dintr-un proiect de dezvoltare a unei noi generații de automobile Volga cu tracțiune față, respectiv tracțiune integrală.
Modelele au fost prezentate în cadrul MIAS la sfârșitul anilor 1990. Proiectarea urmărea reducerea costurilor prin utilizarea unor componente comune și introducerea unor soluții tehnice mai moderne.
GAZ-3103 era prevăzut cu tracțiune față, iar GAZ-3104 cu tracțiune integrală. Au fost construite doar câteva exemplare, proiectul nefiind continuat până la producția de serie.
GAZ-3111 Volga (1998–2004)
GAZ-3111 a fost dezvoltat ca succesor planificat pentru GAZ-3110. Designul său includea elemente inspirate de GAZ-21 și de tendința de design retro care se manifesta în industria auto la sfârșitul anilor 1990.
Modelul avea un nivel de echipare superior celui al GAZ-3110 și putea fi dotat cu sisteme precum ABS, servodirecție, climatizare și transmisie automată. Au fost prevăzute mai multe variante de motorizare.
Producția de serie era planificată pentru începutul anilor 2000, însă proiectul nu a atins volumul de producție estimat. Au fost construite 428 de automobile în cadrul producției de serie limitate.
GAZ-3115 Volga (2003)
GAZ-3115 a fost un proiect destinat dezvoltării unui automobil de dimensiuni mai reduse decât modelele Volga existente. Proiectul a fost conceput într-o perioadă în care GAZ analiza extinderea gamei sale de autoturisme.
Automobilul utiliza o configurație cu tracțiune spate și suspensie spate independentă. Proiectul prevedea utilizarea unor componente dezvoltate pentru alte modele GAZ și introducerea unor sisteme moderne de frânare și siguranță.
Modelul nu a intrat în producția de serie, GAZ orientându-și ulterior investițiile către alte categorii de vehicule.
Volga Siber (2008–2010)
În prima parte a anilor 2000, GAZ a analizat mai multe variante pentru înlocuirea modelelor Volga existente. În 2005, compania-mamă RusPromAvto a anunțat intenția de a opri producția de autoturisme Volga și de a concentra activitatea GAZ asupra vehiculelor comerciale.
Ulterior, compania și-a revizuit planurile. În 2006, GAZ a încheiat un acord cu DaimlerChrysler pentru achiziționarea unor echipamente și a drepturilor de utilizare a unor tehnologii asociate platformei utilizate de Chrysler Sebring.
GAZ a adaptat modelul pentru piața rusă, rezultatul fiind Volga Siber. Automobilul a fost prezentat în 2007, iar producția a început în 2008.
Producția a fost mai redusă decât estimările inițiale. În 2009 au fost fabricate aproximativ 2.500 de automobile, iar producția modelului s-a încheiat în 2010. În total, aproximativ 9.000 de exemplare Volga Siber au fost produse între 2008 și 2010.
Încetarea producției de autoturisme Volga În prima parte a anilor 2000, GAZ a anunțat intenția de a renunța la producția de autoturisme Volga și de a se concentra asupra vehiculelor comerciale, inclusiv asupra familiei GAZelle. În 2006, compania și-a modificat însă planurile și a decis să continue producția de autoturisme, ceea ce a dus la dezvoltarea modelului Volga Siber.
Producția Volga Siber s-a încheiat în 2010, marcând sfârșitul producției de autoturisme sub marca Volga pentru mai mult de un deceniu. GAZ și-a concentrat ulterior activitatea asupra producției de furgonete, camioane, autobuze și alte vehicule comerciale.