Orașe și ani (în ) este un film mut sovietic din 1930, regizat de Evgheni Cerveakov. А.В. Мачерет [A.V. Macevet] (red.), Советские художественные фильмы. Аннотированный каталог [„Filme artistice sovietice. Catalog adnotat”], vol. 1 (, 1918–1935), Государственное издательство «Искусство», Moscova, 1961, pp. 365–366. Articol publicat de M. Semionov (М. Семенов) în revista sovietică Советский экран, nr. 17, 1973. Петр Алексеевич Николаев [Piotr Alekseevici Nikolaev], Анатолий Георгиевич Бочаров [Anatoli Gheorghievici Bocearov], Русские писатели 20 века: биографический словарь [„Scriitori ruși din secolul al XX-lea: dicționar biografic”], Научное изд-во "Большая Российская энциклопедия", Moscova, 2000, p. 711. El a ecranizat romanul omonim al lui Konstantin Fedin, fiind prima ecranizare a cărții. Alan Goble (ed.), The Complete Index to Literary Sources in Film, Bowker-Saur, Windsor Court, East Grinstead House, West Sussex, 1999, p. 153. O a doua ecranizare a fost realizată în 1973. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ivan Ciuvelev, Bernhard Goetzke, Ghennadi Miciurin și Sofia Magarill. Виталий Ждан [Vitaki Jdan], Краткая история советского кино [„O scurtă istorie a cinematografiei sovietice”], Искусство, Moscova, 1969, p. 538.

Filmul prezintă tragedia unui intelectual pacifist și umanitarist rus într-o epocă de frământări social-istorice de mare amploare (Primul Război Mondial și Războiul Civil Rus). Acțiunea filmului începe cu descoperirea de către ofițerul bolșevic german Kurt Wann a unui act de trădare săvârșit de prietenul său rus, Andrei Starțov, prezintă apoi într-un flashback modul în care cei doi se cunoscuseră mai demult în Germania, trece rapid peste Primul Război Mondial și peste Revoluția Rusă și reia acțiunea cu luptele purtate în timpul Războiului Civil din Rusia. Denise J. Youngblood, Soviet Cinema in the Silent Era, 1918–1935 [„Cinematografia sovietică în epoca mută, 1918–1935”], University of Texas Press, Austin, 1991, p. 214.

Pelicula s-a păstrat într-o variantă incompletă, ca urmare a faptului că două role (3 și 5) s-au pierdut. Durata inițială a filmului era de 94 de minute, în timp ce pelicula păstrată are o durată de doar 73 de minute, ceea ce face ca tensiunea dramatică a acțiunii să poată fi reconstruită cu dificultate. Orașe și ani este considerat una dintre „cele patru capodopere mute legendare” ale regizorului Evgheni Cerveakov și singurul film mut al cineastului care s-a mai păstrat. Пётр Багров [Piotr Bagrov], „Житие партийного художника” [„Viața unui artist de partid”], în revista Сеанс. Back in the USSR, nr. 35/36, p. 319.

Rezumat

În anul 1919, în timpul Războiului Civil Rus, ofițerul german Kurt Wann, comandantul unui batalion internațional care lupta pentru apărarea Petrogradului, îl recunoaște pe colonelul von Schönau printre militarii unei unități formate din foști prizonieri germani. Colonelul este arestat și condus în fața ofițerului sovietic Andrei Starțov, căruia îi înmânează o scrisoare de dragoste pe care Starțov i-o dăduse anterior pentru a o duce iubitei sale din Germania, Marie Urbach. Chiar în acel moment Kurt intră în încăpere și, sub amenințarea pistolului, îl silește pe Andrei să-i dea scrisoarea, apoi ordonă unor soldați să-l aresteze pe colonel. Kurt îi reproșează vechiului său prieten că nu a învățat nimic în ultimii ani de război, iar Andrei încearcă să-i explice motivul gestului său.

Tânărul artist rus Andrei Starțov a locuit mai mulți ani în orașul München din Germania în perioada premergătoare Primului Război Mondial și s-a împrietenit acolo cu inginerul german Kurt Wann. El își dorea atunci să ajungă un „artist la modă”, în ciuda dezaprobării prietenului său. Un tablou expus de Starțov în anul 1914 la o expoziție de artă contemporană atrage atenția maiorului german von Schönau, un colecționar pasionat de artă, care oferă o sumă mare de bani pentru el. Vânzarea tabloului îl entuziasmează pe Starțov, făcându-l să creadă că visul său este pe cale să se împlinească.

Începerea Primului Război Mondial declanșează un val de proteste ale proletariatului german și îi desparte pe cei doi prieteni. Starțov este pe punctul de a fi linșat de o mulțime de germani furioși, fiind salvat chiar de maiorul von Schönau, care-l ia sub protecția sa, în timp ce Wann este arestat pentru că i-a instigat pe muncitorii de la Fabrica Urbach să intre în grevă și să protesteze împotriva războiului și mai apoi este încorporat în armată și trimis pe front. Războiul durează câțiva ani, timp în care familiile militarilor suferă de pe urma lipsurilor. În acest timp se înfiripă o poveste de dragoste între Starțov și Marie Urbach, logodnica maiorului von Schönau.

Starțov află vestea izbucnirii Revoluției Ruse și, profitând de o ocazie favorabilă, se întoarce în patrie pentru a se „sacrifica pentru revoluție”. El muncește pentru reconstrucția orașului Petrograd, distrus de război, și îl întâlnește întâmplător acolo în 1918 pe prietenul său, Kurt, care devenise bolșevic după ce căzuse prizonier. Cei doi prieteni iau parte, alături de alți bolșevici, la acțiunile de naționalizare a fabricilor. În acest timp, colonelul von Schönau, fost prizonier de război, se alăturase Armatei Albe și devenise șef de stat major al unui corp de armată care lupta împotriva unităților sovietice.

Schimbarea puterii politice provoacă o stare de haos, iar fostul imperiu trece printr-un război civil sângeros. Kurt Wann preia comanda unui detașament al Armatei Roșii și, însoțit de Starțov, se deplasează în Bașchiria pentru a lupta împotriva forțelor contrarevoluționare. Detașamentul condus de Wann participă la câteva lupte și îi învinge pe contrarevoluționari, reușind în cele din urmă să-l captureze pe colonelul von Schönau. Ofițerul german ucide un gardian și încearcă să fugă, dar se întâlnește întâmplător cu Starțov. Momentele fericite ale vieții boeme din trecut îi revin în minte fostului artist, care, după o scurtă ezitare, îl ajută pe fostul său protector să evadeze cu condiția să-i predea o scrisoare Mariei Urbach. Fiind informat de evadarea colonelului, Kurt Wann afirmă că „Revoluția nu îl va ierta pe cel care l-a ajutat să scape pe acest om”.

Confesiunea lui Andrei se încheie în acest punct. Kurt îi reproșează fostului său prieten că, prin comportamentul său duplicitar, s-a dovedit a fi un dușman al Revoluției și, după ce-i oferă șansa să se sinucidă, îl împușcă, pedepsind astfel actul de trădare.

Distribuție

Ivan Ciuvelev — pictorul rus Andrei Starțov Bernhard Goetzke — maiorul german von Schönau, colecționar de artă Ghennadi Miciurin — inginerul german Kurt Wann Sofia Magarill — Marie Urbach, iubita nemțoaică a lui Starțov Andrei Kostricikin — social-democratul german Albert Biermann, proprietarul camerei închiriate de Starțov David Gutman — industriașul Urbach, tatăl Mariei Maria Simakina — Martha Biermann, soția lui Albert Boris Medvedev — ofițer Piotr Pirogov — militar revoluționar polonez Evgheni Cerveakov — ofițer german Vladimir Gardin — industriaș rus, proprietarul unei fabrici naționalizate Владимир Ростиславович Гардин [Vladimir Rostislavovici Gardin], Воспоминания [„Amintiri”], Госкиноиздат, Moscova, 1949, p. 73. Iona Bi-Brodski — colecționar de artă Leonid Kmit — Feodor Lependin, militar în Armata Roșie Dmitri Jireakov Liubov Golovnea — Rita, soția rusă a lui Starțov (nemenționată) Kasim Muhutdinov — marinar bolșevic (nemenționat) Konstantin Nazarenko — soldat din convoi (nemenționat) Boris Feodosev — general și ofițer (nemenționat) Dmitri Kipiani — ofițer francez (nemenționat) Fiodor Nikitin — artist (nemenționat) Emil Gal — artist futurist (nemenționat) Serghei Ponacevnîi — bărbat german din berărie (nemenționat) Andrei Apsolon (nemenționat)

Producție Scenariul filmului a fost scris de Natan Zarhi și Evgheni Cerveakov pe baza romanului Orașe și ani al lui Konstantin Fedin. A.M. Prohorov (red. coord.), Большая советская энциклопедия [„Marea Enciclopedie Sovietică”], vol. 9 (Euclid-Ibsen), Sovetskaia ențiklopedia, 1972, p. 376. Romanul lui Fedin apăruse în 1924 și devenise foarte popular în acei ani. Scenariștii au preluat aproape identic povestea relatată în romanul de inspirație, dar au redus și simplificat acțiunea pentru a adapta materialul literar la cerințele cinematografiei. Realizarea filmului a fost încredințată regizorului rus Evgheni Cerveakov, care era cunoscut îndeosebi ca autor, împreună cu Vladimir Gardin, al filmului biografic Poetul și țarul (1927), dedicat vieții lui Aleksandr Pușkin.***, „Mișcarea culturală în Rusia”, în Rampa, luni 20 septembrie 1926, anul XI, nr. 2671, p. 6. Cineastul a dorit inițial ca Orașe și ani să fie o coproducție germano-sovietică, dar această intenție nu s-a mai materializat. Леонид Попов [Leonid Popov], Любовь Аркус [Liubov Arkus], Новейшая история отечественного кино: 1992–1996 [„Istoria recentă a cinematografiei ruse: 1992–1996”], СЕАНС, Moscova, 2002, p. 258.

În cele din urmă, filmul a fost realizat în anul 1930 de studioul sovietic „Soiuzkino” din Leningrad (cunoscut ulterior ca „Lenfilm”), Denise J. Youngblood, On the kino front: the evolution of Soviet cinema in the 1920s [„Pe frontul cinematografic: evoluția cinematografiei sovietice în anii 1920”], Stanford University, Stanford-California, 1980, p. 490. Denise Jeanne Youngblood, Russian War Films: On the Cinema Front, 1914–2005 [„Filme de război rusești: pe frontul cinematografic, 1914–2005”], University Press of Kansas, Lawrence-Kansas, 2007, p. 22. cu participarea unor artiști străini. Нина Сергеевна Горницкая [Nina Sergheevna Gornițkaia], Из истории Ленфильма: Статьи, воспоминания, документы. 1920-е годы [„Din istoria Lenfilm: articole, amintiri, documente. Anii 1920”], vol. 2, Искусство, Ленингр. отд-ние, Leningrad, 1970, p. 252. Rolul principal a fost interpretat de Ivan Ciuvelev (pictorul Andrei Starțov), care demonstrează un limbaj artistic considerabil, mergând mult dincolo de imaginea creată în filmul său de debut. Peter Rollberg, Historical Dictionary of Russian and Soviet Cinema [„Dicționar istoric al cinematografiei ruse și sovietice”], ed. a II-a, Rowman & Littlefield, Lanham, Maryland, 2016, p. 164. În alte roluri apar Bernhard Goetzke (maiorul von Schönau), Ghennadi Miciurin (inginerul Kurt Wann) și Sofia Magarill (Marie Urbach). Actorul german Goetzke (1884–1964) apărea aici pentru a doua oară într-un film sovietic, după ce interpretase anterior rolul profesorului Zange în coproducția germano-sovietică Salamandra (1928), regizată de Grigori Roșal. Киноведческие записки [„Note de studii cinematografice”], ediția 87, 2008, p. 158.

Filmările au fost realizate pe peliculă alb-negru de operatorii Sveatoslav Beleaev și Aleksandr Sigaev, Карл Аймермахер [Karl Eimermacher], Геннадий Аркадьевич Бордюгов [Ghenadi Arkadievici Bordiugov], Астрид Фольперт [Astrid Volpert], Россия и Германия в XX веке: Бурные прорывы, разбитые надежды, русские и немцы в межвоенные годы [„Rusia și Germania în secolul al XX-lea: descoperiri furtunoase, speranțe năruite, ruși și germani în anii interbelici”], АИРО-XXI, Moscova, 2010, p. 562. sub coordonarea lui Cerveakov. Regizor secund al filmului a fost Mihail Gavronski. Михаил Савельевич Гавронский [Mihail Savelievici Gavronski], Энциклопедия кино [„Enciclopedia cinematografiei”], 2010. Decorurile au fost proiectate de scenograful Semion Meinkin, iar muzica a fost compusă de compozitorul sovietic Dmitri Astradanțev. Montajul peliculei a fost realizat de Liubov Ivanova. Durata inițială a filmului era de 94 de minute. Pelicula originală avea nouă role și o lungime de 2571 m.

Orașe și ani a fost considerat ultimul și singurul film mut al actorului și regizorului Evgheni Cerveakov care s-a mai păstrat. În anul 2008 au fost descoperite în Argentina cinci bobine cu peliculă de 16 mm, fără inserturile originale, care a fost identificate ca făcând parte din filmul Fiul meu, filmat de regizor în 1928.

Analiză artistică