Lustige Blätter a fost un săptămânal satiric ilustrat din Berlin,« Lustige Blätter (1885-1945) » , notiță pe situl kaskapointe.fr, online. fondat în 1886 și suspendat în 1944.« La Grande Guerre 1914 1918 à travers les revues d'époque » , pe pagesperso-orange.fr, online.

Istoric Lustige Blätter înseamnă în limba română „foi amuzante”; subtitlul revistei era „schönstes buntes Witzblatt Deutschlands” („cele mai frumoase benzi desenate colorate din Germania”).Notiță din catalogul Universității din Heidelberg, online. Scriitorul și jurnalistul Alexander Moszkowski (1851-1934) s-a asociat cu doi confrați, Julius Stettenheim (1831-1919) și Otto Eysler, tot editori și ei, iar toți trei au fondat la Hamburg în primele luni ale anului 1886 un supliment ilustrat; revista s-a mutat în 1887 la Berlin și a fost inclusă gratuit în Berliner Börsen-Courier, fiind tipărită într-un tiraj de de exemplare. Stettenheim și Moszkowski lucraseră anterior la Berliner Wespen.

Potrivit lui Marie-Anne Matard-Bonucci, „ea este cea care a popularizat, în Germania, formatul mare și paginile cu titluri în culori”. Revista l-a avut ca editor pe Otto Eysler și ca redactor-șef pe Alexander Moszkowski.Marie-Anne Matard-Bonucci, Antisémythes, l'image des Juifs entre culture et politique (1848-1939), Nouveau Monde éditions — extras online.

Alături de Simplicissimus, revista Lustige Blätter a fost, începând din anii 1896-1900, principala sursă de desene satirice din Germania, după cum au remarcat, la acel moment, mulți observatori francezi precum John Grand-Carteret, care a reprodus pentru cititorii săi imaginile apărute în Lustige Blätter.Exemple de imagini reproduse în Franța înainte de 1914, motorul de căutare Gallica, BNF.

Revista s-a adaptat politicii editoriale practicate în cel de-al Treilea Reich de a nu se publica caricaturi, chiar și amicale, ale liderilor naziști, concentrându-se astfel pe conducătorii țărilor străine și pe evrei.German Propaganda Archive : Exemple de coperți (1940-1944) , situl lui Randall Bytwerk — cf. bibliografie

Ilustratori Printre numeroșii artiști care au contribuit la această revistă sunt de menționat Franz von Bayros, Lyonel Feininger, Ernst Heilemann, Fritz Koch-Gotha, Thomas Theodor Heine, Friedrich Heubner, Karl Holtz, Walter Trier, Brunon Gęstwicki, Lieselotte Friedlaender, Kurt Heiligenstaedt, Gino von Finetti, Ludwig Manzel, Ernst Heilemann, Paul Simmel, Georg Mühlen-Schulte, Julius Klinger, Franz Jüttner, Démétrios Galanis, Ernst Stern, Eduard Thöny, Brynolf Wennerberg, Theo Zasche și Heinrich Zille.Listă parțială pe elke-rehder.de, online.

Note

Bibliografie Randall Bytwerk, Bending Spines: The Propagandas of Nazi Germany and the German Democratic Republic, East Lansing, Michigan State University Press, 2004. Évanghélia Stead et Hélène Védrine (s./dir.), L’Europe des revues (1880-1920). Estampes, photographies, illustrationsNotice du catalogue des PUPS, en ligne., Paris, Presses de l'université Paris-Sorbonne, 2008, .

Legături externe Funny Blätter, 1900 și 1914-1918, versiune digitizată pe site-ul Universității din Heidelberg

Categorie:Reviste din Germania