Noua Serbie ( (Nova Serbiya) sau Новосербія (Novoserbiya); (Novaya Serbiya) sau Новосербия (Novoserbiya); sau Новосрбија / Novosrbija; slavonă-sârbă Нова Сербія sau Ново-Сербія) a fost o frontieră militară a Rusiei Imperiale între 1752 și 1764 subordonată direct Senatului și Colegiului Militar.
A fost în cea mai mare parte situată în teritoriul de azi Kirovohrad Oblast din Ucraina, deși unele dintre părțile sale au fost amplasate în actualele teritorii ale regiunilor Cerkasî, Poltava și Dnipropetrovsk. Centrul administrativ al Noii Serbii a fost Novomirgorod (literalmente "Noul Mirgorod"), care este acum Novomîrhorod, Ucraina.
Istoria Regiunea a fost numită după sârbii care au migrat în 1752 în Imperiul rus din jurul graniței militare a Imperiului Habsburgic. Autoritățile ruse au dat acestor coloniști sârbi un teritoriu, care astfel a căpătat numele de Noua Serbie la scurt timp după Războiul de Succesiune Austriac. Ca și Frontiera Panonică, Noua Serbie a fost, și ea, organizată într-o provincie militară situată pe frontiera ruso-poloneză și în ținutul Buhogard palanka, Zaporizhian Sich. Scopul politic a fost o apărare a frontierelor sudice ale imperiului rus, precum și participarea la operațiunile militare rusești în apropiere de această regiune. Comandantul Noii Serbii a fost Jovan Horvat.
Demografia Înainte de formarea Noii Serbii, teritoriul său a fost în mare parte populat de ucraineni și includea 3,710 case de coloniști din Hetmanat, Slobojanșcina și Zaporijia, 643 case ale locuitorilor nativi și 195 de case ale coloniștilor ucraineni din Polonia și Moldova. Atunci când Noua Serbie s-a format, senatul rus a ordonat ca toți acești coloniști, cu excepția locuitorilor nativi, să se întoarcă la locurile unde au trăit anterior.
După formarea Noii Serbii, inițial, noii coloniști au fost sârbi, dar, de asemenea, mulți moldoveni și alți români (mocani din Transilvania), ucraineni, bulgari s-au stabilit în zonă.
Unii dintre coloniștii ucraineni care au părăsit Noua Serbie s-au stabilit în regiunile de sud ale actualei Ucraina. În 1745, înainte de formarea Noii Serbii, teritoriul a fost populat de 9,660 de locuitori, în timp ce în 1754, numărul locuitorilor a fost de 3,989.
Din cauza numărului mare de coloniști moldoveni, cel mai mare grup etnic din provincie în 1757 nu au fost sârbii, ci moldovenii.Olga M. Posunjko, Istorija Nove Srbije i Slavenosrbije, Novi Sad, 2002, page 36. În 1757, populația din Noua Serbie număra 5,482 de locuitori, din care:Olga M. Posunjko, Istorija Nove Srbije i Slavenosrbije, Novi Sad, 2002, page 36. 75.33% moldoveni 11.56% sârbi 13.11% alții
Noile așezări
Noile așezări din Noua Serbie În noua lor patrie, noii veniți au înființat noi așezări și, firește, le-au dat aceleași nume cu cele ale localităților din care veneau, cele mai multe din Câmpia Panoniei, care actualmente este împărțită între Serbia, Croația, România și Ungaria. Ba chiar au schimbat vechile nume ale unor localități preexistente, dându-le nume sârbești, românești sau ungurești. Din cele 41 de localități din Noua Serbie, 26 existau dinainte. Older Ukrainian/Russian name (1.) Serbian name from the middle of the 18th century Ukrainian/Russian name from the middle of the 18th century (1.) Newer or modern Ukrainian/Russian name (1.) Skaleva Semlak (2.) Semlik Skaleva - Novoarhangelsk / Arhangelsk Novoarkhangelsk / Novoarkhangelysk Novoarkhangelsk / Novoarkhangelysk Ganivka Kalniblat / Kalnibolot Kalnibolot / Kalynibolot Kalynibolota - Nadlak (2.) Nadlak Nadlak Davidivka Petrovo Ostrovo / Petro-Ostrov (2.) Petroostriv Petroostriv Korobchino Pečka (2.) Bechka Korobchine Trisyaga Novomirgorod / Novi Mirgorod Novomirgorod Novomyrhorod / Novomirgorod Yermina Balka Martonoš (2.) Martonosh Martonosha Olykhovatka Pančevo (2.) Panchevo Pancheve Tri Bayraki Kanjiža (2.) Kanizh Kanizh Mogilovo Senta (2.) Senta Mogiliv / Rodnikivka - Vukovar (2.) Vukovar Bukvarka - Feldvar / Fedvar (2.) Fedvar Pidlisne Mala Adzhamka Subotica (2.) Subotitsa Subottsi Nekrasivska Mošorin (2.) Moshorin Moshorine - Cibuljev / Cibulev Tsibuliv Tsibuleve - Dmitrovka Dmitrivka Dmitrivka Dikivka Sombor (2.) Sombor Dikivka Protopopivka Varaždin (2.) Varazhdin Protopopivka Usikivka Bečej (2.) Becha Usikivka / Oleksandriya - Glinsk Glinsk Glinsk Pantaziyivka Jenova Yaniv Ivanivka - Mandorlak (2.) Mandorlak - Kosivka Glogovac (2.) Glogovats Kosivka Butivka Pavliš (2.) Pavlish Pavlish - Piljužnica Pilazhnitsa - Onufriyivka Blagovat Blagovat Onufriyivka - Sentomaš (2.) Sentomash - - Kovin (2.) Kovin - - Čanad (2.) Chonad - - Slankamen (2.) Slankamin - Nesterivka Vršac (2.) Vershats Vershatsi Stetsivka Šoljmoš / Šolmoš (2.) Sholmosh Stetsivka Andrusivka Čongrad (2.) Chongrad Velika Andrusivka - Krilov Krilov Kryliv - Taburište / Taburino Taburishche Svitlovodsk - Krjukov Kryukiv Kryukiv - Kamjanka / Kamenka Kamyanka Kamyani Potoki Plakhtiyivka Zemun (2.) Zemun Uspenka Deriyivka Vilagoš (2.) Vilagosh Deriyivka - Turija (2.) (3.) Turiya Turiya (1.) Numele rusești și ucrainene sunt transpuse în alfabet latin (2.) Localitatea sârbă Turia (Turija) era situată în ceeea ce sursele descriu a fi fost teritoriul de drept al Poloniei. Frontiera între Noua Serbie și Polonia a fost frecvent disputată și instabilă.
Originea numelor noilor așezări Prezentăm mai jos nume de localități din Noua Serbie care pot fi întâlnite și în Câmpia Panoniei: Sombor, numit după Sombor in Vojvodina, Serbia Sentomash (Sentomaš), numit după Sentomaš, astăzi Srbobran in Vojvodina, Serbia Slankamin (Slankamen), numit după Slankamen in Vojvodina, Serbia Vershats (Vršac), numit după Vršac in Vojvodina, Serbia Subotitsa (Subotica), numit dupăSubotica in Vojvodina, Serbia Moshorin (Mošorin), numit după Mošorin in Vojvodina, Serbia Senta, numit dupăSenta in Vojvodina, Serbia Kanizh (Kanjiža), numit după Kanjiža in Vojvodina, Serbia Martonosh (Martonoš), numit după Martonoš in Vojvodina, Serbia Panchevo (Pančevo), numit după Pančevo in Vojvodina, Serbia Nadlak, numit după Nădlac in Romania Turiya (Turija), numit după Turija in Vojvodina, Serbia Vukovar, numit după Vukovar in Croația Fedvar (Feldvar), numit după Feldvar/Feldvarac, astăzi Bačko Gradište in Vojvodina, Serbia Chongrad (Čongrad), numit după Csongrád in Ungaria. Zemun, numit după Zemun, astăzi cartier al Belgradului, in Serbia. Varazhdin (Varaždin), numit după Varaždin in Croația. Kovin, numit după Kovin in Vojvodina, Serbia Vilagosh (Vilagoš), numit după Vilagoš, astăzi Șiria in Romania Becha (Bečej), numit după Bečej in Vojvodina, Serbia Semlik (Semlak), numit după Semlac (?) in Romania. Petroostriv (Petrovo Ostrovo), numit după Petrovo Ostrovo (?) in Romania Bechka (Pečka), numit după Pecica in Romania Mandorlak, numit după Mandorlac(?) in Romania Glogovats (Glogovac), numit după Glogovăț(?) in Romania Pavlish (Pavliš), numit după Pavliš in Vojvodina, Serbia. Chonad (Čanad), numit după Cenad in Romania Sholmosh (Šoljmoš), numit după Șoimuș(?) in Romania/
Vezi și Slavo-Serbia Peter Tekeli Jovan Šević Jovan Albanez
Referințe
Mita Kostić, Nova Srbija i Slavenosrbija, Novi Sad, 2001. Pavel Rudjakov, Seoba Srba u Rusiju u 18. veku, Beograd, 1995. Olga M. Posunjko, Istorija Nove Srbije i Slavenosrbije, Novi Sad, 2002.
Legături externe Noua Serbie și Slavenoserbia Categorie:Desființări în 1764 Categorie:Regiuni istorice ale Ucrainei Categorie:Istoria sârbilor Categorie:Subdiviziunile Imperiului Rus