Neagu Rădulescu () a fost un scriitor de proză românească, grafician și caricaturist. Biografie Născut la București, părinții lui au fost Petru Rădulescu, de profesie funcționar, și mama Ecaterina, balerină. A urmat școala primară „Sfântul Iosif” și Colegiul Național „Sfântul Sava” apoi Facultatea de Litere și Filozofie a Universității București (1931-1936). Debutul editorial a avut loc în revista Liceului „Sf. Sava”, în anul 1927.
Publicații în care au fost incluse articole semnate de Neagu Rădulescu: Cronica, Facla, Viața literară and Reporter și Reporter, iar după lovitura de stat de la 23 august 1944, a publicat în România literară, Luceafărul și Tribuna. In anul 1931, a fondat revista XY.Literatură și artă, cu colaborările lui N. Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor, Mircea Streinul, Vasile Voiculescu, Anton Holban, T.T. Braniște, cu eseuri de C. Noica și V. Bârna, cu cronici literare de Oct. Șuluțiu. Acest lucru a fost urmat în 1933 de Herald, un buletin literar editat împreună cu Miron Suru. Au contribuit la această din urmă publicație: Eugène Ionesco, Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Vasile Voiculescu și Anton Holban.
Între 1931-1932, Neagu Rădulescu frecventează Cenaclul Sburătorul, citește proze și prezintă caricaturile tuturor participanților. Este remarcat de Eugen Lovinescu în Istoria sa (1937), pentru fantezie, umor și pitoresc. În 1941, G. Călinescu îl plasează pe urmele lui Anton Bacalbașa pentru umorul lui cazon și în siajul lui G.M. Zamfirescu pentru descrierea mahalalei.
Prima carte a lui Neagu Rădulescu a fost Dragostea noastră cea de toate zilele (1934), o colecție de proză scurtă răsplătită cu Premiul SSR. Alte volume de schițe și povestiri scurte: Nimic despre Japonia (1935), 4 pe trimestrul 2 (1942) și Fetele au crescut (1943). El a publicat, de asemenea, albume de caricaturi și cărți pentru copii. Turnul Babel, care a apărut în 1940 și a ajuns la o a treia ediție din 1946, descrie în mod plăcut o panoramă a lumii literare, la sfârșitul perioadei interbelice. Comentariul și ilustrațiile provin dintr-un autor care a frecventat cafenele literare, un umorist cu tendințe lirice și evocatoare.Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II, p. 462. Pitești: Editura Paralela 45, 2004. ISBN 973-697-758-7
Opera A. C. Calotescu-Neicu / N. Crevedia - Antologia epigramei Romanesti (desene de Neagu Radulescu) - 1934 Nimic despre Japonia; 1935 Viata romantata a artistului roman, Editura Pamantul , Calarasi , Ialomita , 1936 , prima editie Neagu, 1937 Turnul Babel; Bucuresti; Cugetarea , 1940 4 pe trimestrul 2 - ed. 1942 Pățaniile soldatului Neață, 1943 Soldatul Neață în război, 1943 Teatru în bețe; prefață de Pamfil Șeicaru, 1943 Neata in concediu; Bucuresti; Curentul; 1944 Fetele au crescut; Bucuresti; Editura contemp., 1945 Viața în patru labe, 1944; Goe fotbalist, 1945; Neagu Beagu Cotoiagu, 1945; Luluța Pămpărluța, 1947; Marinică Mănâncătot, 1947; Un balon rîdea în poarta: povestiri; Bucuresti; Editura Tineretului, 1968 Un creion pe stadioane; pref. de Fanus Neagu; Bucuresti ; Editura Consiliului National pentru Educatie Fizica si Sport, 1968 Din fotoliul 13(caricaturi); prefață de Aurel Baranga, 1969 Un catîr binecrescut; prefață de Aurel Martin; Minerva, 1970 Matisse;Bucuresti; Meridiane, 1970 Rimet-ix - Mexic' 70 (conține caricaturi de Neagu Rădulescu) Fotbal cu pîine; Bucuresti ; Stadion, 1971
Romane Sunt soldat și călăreț; [S. l.]; Editura Naționala-Ciornei, Napoleon fugea repede; Bucuresti, 1947 Paiațe, 1947
Traduceri Marcelle Tinayre - Madame de Pompadour, 1945.
Note
Legături externe Neagu Rădulescu, lambiek.net
Vezi și Listă de creatori de benzi desenate români
Categorie:Nașteri în 1912 Categorie:Decese în 1972 Categorie:Bucureșteni Categorie:Absolvenți ai Colegiului Național Sfântul Sava Categorie:Absolvenți ai Universității din București Categorie:Romancieri români Categorie:Nuveliști români Categorie:Scriitori români de literatură pentru copii Categorie:Caricaturiști români Categorie:Fondatori de reviste români Categorie:Creatori de benzi desenate români