Iolanda Balaș Sőtér (în ; ) a fost o campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritura în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism.
Familia mini|Iolanda Balaș și Ioan Soter Tatăl ei, Frigyes, de meserie lăcătuș, provenit dintr-o familie româno-maghiară, a fost soldat în armata ungară și a rămas la Budapesta după al doilea război mondial. Mama Iolandei, Etel Bozsó, a fost casnică. Iolanda a devenit cetățean ungar în 1947, dar chiar și așa autoritățile române au refuzat acordarea dreptului de plecare în Ungaria. În interviul acordat după ce a participat la ședința comună de guvern româno-ungară (Tăriceanu-Gyurcsány) desfășurată la Sibiu în anul 2005 a relatat: „M-am născut în decembrie 1936 la Timișoara, oraș care atunci încă semăna cu un europolis. Părinții și rudele sunt maghiari unul câte unul, încă mai trăiesc în Ungaria. Însă eu n-am avut această șansă. (...) Sper totuși că pe lângă români, și maghiarii sunt mândri de mine.” Iolanda Balaș a fost căsătorită cu Ioan Soter din 1967.
Primii pași în sport Iolanda Balaș, de religie romano-catolică, a urmat Liceul Catolic de Fete din Timișoara, unde călugărițele din Ordinul Surorilor de Notre Dame țineau cu strictețe orele de sport.A învățat să alerge la școala măicuțelor, Adevărul, 25 decembrie 2011.Ei sărbătoresc astăzi Paștile, Libertatea, 22 martie 2008.
Înaltă de 1,85 m, antrenată de fostul săritor János Sőtér, care devine mai târziu soțul ei, va rămâne în istoria atletismului pentru dominația probei de săritură în înălțime femei timp de un deceniu. În 1953 s-a transferat de la clubul timișorean „Electrica” la CCA (CSA Steaua). Între 1957 și 1967, Iolanda Balaș a învins în 150 de întreceri consecutive,Mazdon, S.J.: "Iolanda Balas - 150 Wins In a Row", Track Stats, Vol 29 No 4, December 1991 depășind recordul său mondial de 14 ori, purtându-l de la 1,75 m la 1,91 m.
Performanțe Primul ei record mondial a fost la 14 iulie 1956 la București, crescând cu 1 cm recordul stabilit de britanica Thelma Hopkins cu aproximativ două luni înainte. Recordul său a rămas nedepășit până la finala olimpică de la Melbourne 1956, când a fost învinsă de atleta din SUA, Mildred McDaniel cu înălțimea de 1,71 m, care a stabilit un nou record olimpic și mondial; în acea întrecere Iolanda Balaș a avut performanța de 1,67 m, clasându-se pe locul cinci. Săritoarea română a egalat recordul mondial în anul următor, dar după două luni chinezoaica Feng-Jung Cheng a sărit 1,77 m. În 7 iunie 1958, Iolanda Balaș redevine deținătoarea recordului mondial cu performanța de 1,78 m, iar în decurs de trei ani recordul mondial este depășit cu încă 13 cm, recordul mondial fiind ameliorat de 11 ori, până la 1,91 m în 16 iulie 1961. Distanța între Iolanda Balaș și adversarele sale era foarte mare: când ea a ajuns la 1,91 m, nicio altă atletă nu trecea de 1,78 m. Recordul său a rezistat alți zece ani, până când introducerea stilului Fosbury a permis altor atlete să-l depășească: austriaca Ilona Gusenbauer reușește să sară 1,92 m în 4 septembrie 1971 la Viena.
Un exemplu al supremației sportive a Iolandei Balaș a fost finala olimpică de la Roma 1960. Din 15 concurente inițiale, numai patru au depășit înălțimea de 1,71 m. Iolanda Balaș a sărit 1,73 m de la prima încercare, în timp ce adversarele sale epuizaseră toate tentativele regulamentare, fără să reușească să sară o asemenea înălțime. După stabilirea victoriei sale, Iolanda Balaș a continuat singură întrecerea: a depășit înălțimea de 1,75 m, a sărit 1,77 m la prima încercare, 1,81 m la a doua, 1,85 m la a treia. A încercat și 1,87 m, care ar fi fost un nou record mondial, dar după două tentative a renunțat. A câștigat medalia de aur cu o diferență de 14 cm față de a doua clasată, poloneza Jaroslava Jozwiakowska.
mini|La Jocurile Olimpice din 1964 După patru ani, la Jocurile de la Tokio se reconfirmă campioană olimpică. Nivelul general al concurenței crescuse între timp, dar diferența rămânea notabilă: Iolanda Balaș a terminat concursul cu performanța de 1,90 m, după ce a eșuat în încercările de a stabili un nou record mondial, de 1,92 m, în timp ce australianca Michel Brown, deținătoarea medaliei de argint, se oprise la 1,80 m, cu zece centimetri mai puțin.
Pe lângă recorduri mondiale și olimpice, în palmaresul ei mai intră și două medalii de aur la campionatele europene de atletism de la Stockholm în 1958 și Belgrad în 1962, precum și o medalie de argint la Berna în 1954.
După retragerea din competiții, Iolanda Balaș a rămas activă în atletism ca arbitru. În perioada 1990 - 2005, Iolanda Balaș a fost președintele Federației Române de Atletism (FRA).
Distincții Medalia Muncii (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 435. Medalia Muncii (18 decembrie 1956) „pentru merite deosebite în pregătire și pentru rezultatele obținute la cea de a XVI-a ediție a jocurilor olimpice care au avut loc la Melbourne”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 678 din 18 decembrie 1956 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor sportivi, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 36, 22 decembrie 1956, pp. 368–369. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa a IV-a (3 septembrie 1962) „pentru contribuția adusă la dezvoltarea mișcării de cultură fizică și sport în Forțele Armate ale Republicii Populare Romîne, cît și pe plan național”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 688 din 3 septembrie 1962 privind conferirea ordinului „Meritul Militar” clasa a III-a Clubului sportiv al armatei „Steaua” și conferirea de ordine și medalii unor ofițeri și angajați civili sportivi din acest club, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XI, nr. 19, 29 septembrie 1962, p. 175. Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I (6 octombrie 1966) „pentru rezultate deosebite în activitatea sportivă și contribuția valoroasă la dezvoltarea culturii fizice și sportului în țara noastră”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 778 din 6 octombrie 1966 privind conferirea ordinului „Meritul Sportiv”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 66, Partea I, 11 octombrie 1966, p. 472. Ordinul Muncii clasa I (1960), Ordinul Național Steaua României în grad de Ofițer (2000), Ordinul Meritul Sportiv clasa I (2004), Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor (2006) și post-mortem Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer (2016).DECRET nr. 1.376 din 11 decembrie 2006 privind conferirea Ordinului național Steaua României în grad de Comandor, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.010 din 19 decembrie 2006Iolanda Balaș, decorată post-mortem de președintele țării cu Ordinul Național ”Steaua României”, Digisport, 11 martie 2016
Ea a fost Cetățean de Onoare al Orașului Timișoara (1998) și al Bucureștiului (2001).Iolanda Balaș Soter, regina atletismului românesc, Agenția de presă RADOR, 12 decembrie 2022
În anul 2010 Iolanda Balaș a primit din partea regelui Mihai, în cadrul ceremoniei desfășurate la Palatul Elisabeta din București, decorația regală „Nihil Sine Deo”, pentru merite deosebite aduse sportului românesc, pentru modul în care a condus Federația Română de Atletism și pentru promovarea excelenței în sportul românesc, precum și a tinerilor sportivi.Decorația Regală Nihil Sine Deo, casamajestatiisale.roIolanda Balaș, Ivan Patzaichin și Cristian Țopescu au primit decorația regala "Nihil Sine Deo", Mediafax, 13 septembrie 2010
În anul 2012 a fost inclusă în memorialul „IAAF Hall of Fame”.High Jump legends Balas and Kostadinova to be inducted into the IAAF Hall of Fame (în engleză), Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism, 13 octombrie 2012
Palmares 1954Campionatul EuropeanBerna, Elveția 21,65 m1956Jocurile OlimpiceMelbourne, Australia 51,67 m1957UniversiadaParis, Franța 11,66 m1958Campionatul EuropeanStockholm, Suedia 11,77 m1959UniversiadaTorino, Italia 11,80 m1960Jocurile OlimpiceRoma, Italia 11,85 m1961UniversiadaSofia, Bulgaria 11,85 m1962Campionatul EuropeanBelgrad, Iugoslavia 11,83 m1964Jocurile OlimpiceTokio, Japonia 11,90 m1966Jocurile Europene în salăDortmund, Germania de Vest 11,76 m
Note
Bibliografie
Marcu, George; Ilinca, Rodica. Enciclopedia personalităților feminine din România. București: Editura Meronia, 2012. ISBN 978-973-7839-77-0 Paul, Andreea (coord.) (2023). Forța femeilor în sport. Iași: Polirom. p. 59-61
Vezi și Lista recordurilor mondiale la atletism feminin până în anul 1970
Legături externe
Mândru că sunt român: Iolanda Balaș, doamna care a stăpânit atletismul, 30 noiembrie 2012, Marius Doroftei, Ziare.com Vă rugăm, liniște! Sare Iolanda Balaș!, 1 martie 2004, Jurnalul Național
Interviuri Iolanda Balaș Soter - "Sportul mi-a dat această viață, viața mea este a sportului", Bogdana Tihon Buliga, Formula AS - anul 2009, numărul 896 Iolanda Balaș-Söter: „O să luăm cel puțin două medalii la Londra“, 12 octombrie 2010, Ștefan Găvan, Adevărul Iolanda Balaș Söter: Nu mă interesa medalia. Vizam recordul!, 31 ianuarie 2011, Q Magazine
Categorie:Nașteri în 1936 Categorie:Nașteri pe 12 decembrie Categorie:Decese în 2016 Categorie:Decese pe 11 martie Categorie:Atleți olimpici români Categorie:Medaliați olimpici cu aur români Categorie:Săritori în înălțime Categorie:Campioni naționali de atletism ai României Categorie:Români romano-catolici Categorie:Sportivi maghiari români Categorie:Sportivi din Timișoara Categorie:Atleți la Jocurile Olimpice de vară din 1956 Categorie:Atleți la Jocurile Olimpice de vară din 1960 Categorie:Atleți la Jocurile Olimpice de vară din 1964 Categorie:Maghiari din România Categorie:Înmormântări în Cimitirul Ghencea Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii (România) Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv Categorie:Ofițer al Ordinului Steaua României Categorie:Comandor al Ordinului Steaua României Categorie:Mare Ofițer al Ordinului Steaua României Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei Categorie:Cetățeni de onoare ai Bucureștiului Categorie:Sportive române din secolul al XX-lea