Munții Țibău sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Țapul Mare, care are 1661 m altitudine. Sub numele de Obcina Țapului unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului.Geomorfologia României, Grigore Posea, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 2002,Geografia fizică a României – Date generale, Poziția geografică, Relief (Partea I), Grigore Posea, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 2003

Popular sunt cunoscuți sub denumirea de CulmeaGeografia Carpaților și Subcarpaților, Prof. univ. dr. Irina Ungureanu, Secția Istorie-Geografie, Facultatea de Istorie, Universitatea Al.I.Cuza, Iași, 2004 (Munții Bistriței Aurii în 2.1.5.1. Munții axului cristalino-mezozoic-2.1.5. Unități spațiale -2.1. Regiunea Carpaților Orientali- 2. Regiunile geografice ale Carpaților)Domeniul cristalino-mesosoic (Dacidele mediane) , Juravle, Doru; III.2.1 Orogenul Carpaților Orientali, Curs 8 - Geologia României, Facultatea de Geografie și Geologie, Departamentul de Geografie, Universitatea “Al. I. Cuza”, accesat 2014.08.23, Obcina sau Munții Țapului, după numele vârfului Țapul (Mare).

Date geografice Localizare Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței AuriiObcinele Bucovinei Harta turistică, Vasile Băican, accesat 2014.08.23 de Munții Suhard

Spre nord se află granița cu Ucraina.

Fac parte din unitatea (controversatăN.Barbu, 1976; Valeria Velcea, A.Savu, 1982) a Munților Bistriței Aurii (alături de Munții Suhard și Obcina Mestecaniș).Geografia fizică a Republicii Socialiste România, I. Sircu, Editura didactică și pedagogică, București, 1971Al. Roșu, 1973

Căi de acces Sunt reprezentate – la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est de DC86A (pe valea Cârlibabei). Ultimul, traversând Obcina Mestecănișului leagă valea Bistriței Aurii (respectiv Comuna Cârlibaba) de cea a Sucevei (Comuna Izvoarele Sucevei) prin Pasul Prislop.Planșa 12, România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0

În rest accesul se poate realiza pe drumuri forestiere.Cîrlibaba - atracții turistice, primariacirlibaba.ro, accesat 2014.08.23

Date structurale De la nord la sud, vârfurile care se înșiruie sunt: Piciorul Bârnovei (1430 m)Maramureș County, Tourist Map, accesat 2014.08.23, Stânii (1454 m), Măgura (1559), Țapul Mare (1661), Iedu (1517), Fluturica (1345)

Vegetația Predomină pădurea de conifere, iar fagul nu pătrunde decât izolat. Exceptând molidul, arealele de conifere mai includ pin, brad, tisă și zadă. Vegetația subalpină este defaforizată de altitudinile în general modeste.

Așezări umane , sub forma unor sate de vale dar și așezărilor risipite de plai. Bazinele superioare ale Țibăului și Cârlibabei sunt sălbatice, cu pădure masivă și lipsite de sate.

Economia Activitatea economică principală este cea de exploatare a lemnului. Clima relativ aspră și solurile predominant forestiere permit numai culturi fără pretenții, pe suprafețe mult restrânse. Din punct de vedere agricol, arealul cel mai întins îl ocupă fânețele.

Geologie și geomorfologie Geologie Culmea Țibăului se încadrează în unitatea structurală a zonei cristalino-mezozoice, care formează axul central al Carpaților Orientali. Sinclinalul Țibăului este zona de contact cu unitatea structurală a flișului transcarpatic, în a cărui terminație estică se constituie.Arii naturale protejate din Bucovina, Bleahu, M., Done. A., Done. T., Terra Design, Gura Humorului, 2006

Geomorfologie Relieful este masiv și greoi, relativ monoton. Culmile apar netede ori larg bombate și derivă din suprafețele de nivelare Cerbu și Mestecăniș. Peste suprafața de nivelare miocenă se înalță doar vârfurile cele mai înalte. Văile principale sunt adâncite semnificativ sub nivelul culmilor. Doar valea Bistriței este mai largă.

În culmea Țapului este citată o depresiune considerată de origine nivală, parțial colmatată.

Potențial turistic Obiective turistice Piatra Roșie – se află pe valea Țibăului, la ieșirea din cătunul Codreava. Piatra Țibăului – arie protejată declarată ca monument al naturii Valea superioară a Țibăului – cu numeroase turnuri și pereți de stâncă Creasta Țibăului – cu zone de belvedere în special în zona Vârfului Măgura (1559 m) și stâncării – martori de eroziune calcaroși

Particularități

Note

Lectură suplimentară Un munte pentru dumneavoastră: Țibău, Ramona Vasilescu, Danuț Sops; Ed. Eubeea, 2005

Legături externe Țibău, un munte necunoscut, Descriptio Moldaviae, emisiune TVR Iași Munții Țibău – creasta , Vasile Bouaru (Rădauți), romania-natura.ro Munții Țibău:Sfinxul Zâmbroslavului , unmunte.ro Țibău-un munte puțin umblat, Iubitorii Naturii, carpati.org

Categorie:Carpații Orientali Categorie:Geografia României