Medalia comemorativă „Ardealul Nostru” a fost o piesă numismatică din aur, emisă în anul 1944, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a marca eliberarea Transilvaniei de Nord în urma operațiunilor militare din toamna acelui an.
Istorie Emiterea medaliei a fost autorizată în baza legii nr. 656, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 298 din 23 decembrie 1944, fiind promulgată de Mihai I al României prin Decretul-lege nr. 2.510 din 22 decembrie 1944, în urma raportului nr. 41.334/944 al ministrului finanțelor Mihail Romniceanu.
Scopul medaliei era de a comemora „a încrusta în aur evocator ziua desrobirii Ardealului de Nord și pentru a transmite și a se moșteni din generație în generație amintirea concretă a acelei pagini de istorie deschisă de Rege și scrisă de Armata Sa în unire cu marii noștri aliați”.Romanian coins: „Ardealul Nostru”250px|thumb|Medalia jubiliară Ardealul Nostru (revers)
Prin decizia Ministerului Finanțelor nr. 13.553 din 5 ianuarie 1945, emisă în aplicarea legii nr. 656/1944, au fost stabilite modalitățile de distribuire și valorificare a medaliei comemorative „Ardealul Nostru”.
Distribuirea s-a realizat prin intermediul Banca Națională a României, atât în Capitală, cât și în provincie, începând cu 20 ianuarie 1945.
Medaliile au fost puse în vânzare la prețul de 15.000 lei bucata. Achiziționarea unei medalii era condiționată de subscrierea la Împrumutul Refacerii Naționale 5% din 1945, reglementat prin legea nr. 655/1944. Pentru fiecare medalie, cumpărătorul trebuia să subscrie titluri de stat în valoare de 50.000 lei, plata medaliei efectuându-se concomitent cu subscrierea.
În vederea distribuirii, Ministerul Finanțelor, în acord cu Banca Națională a României, a stabilit o primă repartiție de 600.000 de exemplare, alocate diferențiat între București și județe. Cea mai mare cotă a revenit Capitalei și județului Ilfov, cu 300.000 de medalii, restul fiind distribuite în cantități variabile la nivelul principalelor județe.
Repartizarea a fost flexibilă, Ministerul Finanțelor rezervându-și dreptul de a modifica alocările în funcție de nivelul subscrierilor. Restul de 400.000 de medalii urmau să fie distribuite ulterior, prin decizii suplimentare.
În situațiile în care Monetăria Națională nu putea livra imediat întreaga cantitate, Banca Națională a României era autorizată să emită certificate la purtător, care garantau deținătorilor dreptul de a primi medaliile corespunzătoare subscrierii, cel târziu până la 1 iunie 1945.
Medalia Ardealul Nostru a fost emisă și cu scopul de a distribui cetățenilor români o parte din aurul aflat în depozitele Băncii Naționale a României, pentru a-l proteja de confiscarea de către autorităților sovietice de ocupație.
Conform numismatului Octavian Iliescu, medalia a circulat neoficial ca mijloc de plată pentru tranzacții civile sau comerciale de valoare mare.
Descriere miniatura|Medalia comemorativă „Ardealul Nostru” Medalia avea formă discoidală, era realizată dintr-un aliaj format din 90% aur și 10% cupru, cu o toleranță a aurului de ± 0,2%, acesta putând varia între 89,8 și 90,2%, avea un diametru de 21 mm, cu o toleranță de ± 0,5 mm, putând varia între 20,95 și 21,05 mm și o greutate de 6,55 grame, cu o toleranță de ± 0,2%, putând varia între 6,5369 și 6,5631 grame. Tirajul maxim a fost stabilit la 1.000.000 de exemplare.
Aversul prezenta în relief efigiile în profil, suprapuse și orientate spre stânga ale lui Mihai I al României, Ferdinand I al României, ambii purtând cască militară, și ale lui Mihai Viteazul, reprezentat cu căciula voievodală. Efigiile erau încadrate într-un cerc subțire în relief, în jurul căruia era dispusă inscripția ARDEALUL NOSTRU ‧ 1601 · 1918 · 1944 ‧. Aversul piesei a fost gravat de Haralambie Ionescu.
Reversul prezenta central capul acvilei încoronate din stema României, iar sub aceasta, în arc de cerc, inscripția ROMANIA. În jurul compoziției centrale erau reprezentate stemele celor 11 județe ale Transilvaniei de Nord reintegrate în 1944: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei, Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramureș, Mureș, Ciuc și Someș. Reversul piesei a fost gravat de Ioana Bassarab Starostescu și Ștefan Iordan. Muchia medaliei era netedă și purta inscripția NIHIL SINE DEO, deviza Regatului României. thumb|120px|right|Napoleon, moneda franceză de 20 franci cu „Cocoșul Galic” Conform raportului ministrului de finanțe, „pentru a se da acestei medalii o valoare internațională, conținutul în aur, dimensiunea și greutatea ei au fost stabilite astfel încât să fie identice cu ale monedei franceze de aur de 20 franci, denumită napoleon”.
Moneda franceză, similar monedelor cu aceeași valoare nominală folosite de Uniunea Monetară Latină, inclusiv a celor românești de 20 de lei din aur emise în secolul al XIX-lea și al XX-lea, avea o greutate de 6,45 grame, cu 0,1 grame mai puțin decât medaliile „Ardealul Nostru”. Numismatul Octavian Iliescu a emis ipoteza că „diferența de masă dintre medalie și piesele de 20 de lei a apărut ca rezultat al unei erori produse la monetărie; piesele ar fi trebuit să aibă aceleași caracteristici ca monedele de aur de 20 de lei obișnuite. Inițial Banca Națională ar fi furnizat atât aur cât ar fi fost necesar pentru 1.000.000 de piese de 20 de lei. Deoarece monetăria a bătut piesele un pic mai grele, încă 100 de kilograme de aur au fost livrate din rezervele băncii.”
Totodată, caracteristicile tehnice ale medaliei, inclusiv masa de 6,55 g, erau prevăzute explicit în legea nr. 656/1944. Textul legii precizează în mod clar că piesa este o medalie și nu o monedă, eliminând orice posibilitate de interpretare în acest sens.
Confiscarea medaliei „Ardealul Nostru” După mai puțin de 3 ani de la emiterea medaliei Ardealul Nostru, la 15 august 1947, a fost publicată în Monitorul Oficial al României legea nr. 284 care prevedea că aurul, valutele și alte mijloace de plată străine trebuiau cedate Băncii Naționale a României. Medalia Ardealul Nostru era menționată în lege. În articolul 1 al legii, se stipula că persoanele care aveau în proprietate sau în posesie valorile specificate la articolul 2, erau obligate să le cedeze Băncii Naționale a României, contra plății în lei, la cursul oficial, în termen de 15 zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
În articolul 14 al acestei legi se arăta că cine încalcă dispozițiile acestei legi va fi pedepsit cu confiscarea valorilor necedate sau nedeclarate, cu închisoare de la 5 la 25 de ani și cu amendă, care era egală cu de cinci ori valoarea pieselor confiscate, fără să se acorde circumstanțe atenuante. Potrivit aceluiași articol 14, denunțătorii și constatatorii erau premiați cu câte 10% din valorile confiscate.
Note
Bibliografie Romanian coins: „Ardealul Nostru” Octavian Iliescu, The History of Coins in Romania (Chronology - Bibliography - Glossary), Editura Enciclopedică, București, 2002 Spre lucrare online Octavian Iliescu, Istoria monetei în România, Editura Enciclopedică, București, 2002 ISBN 973-45-0408-8.
Vezi și Monedă Medalie
Legături externe Romanian coins: „Ardealul Nostru” Revista 22/ Bucureștiul cultural nr. 94, 29 iunie 2010: Toma Roman Jr., Punguța cu mulți cocoșei
Categorie:Istoria contemporană a României Categorie:Banca Națională a României Categorie:Numismatică Categorie:Ordine, decorații și medalii Categorie:Monede de aur Categorie:Monede comemorative din România Categorie:Medalii de aur Categorie:Exonumie