Dampierre-en-Burly este o comună franceză situată în departamentul Loiret, în regiunea Centre-Val de Loire.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare Comuna Dampierre-en-Burly se află în partea de sud-est a departamentului Loiret, în regiunea agricolă Orléanais. În linie dreaptă, este situată la 48,3 km de Orléans, reședința departamentului, și la 3,0 km de Ouzouer-sur-Loire, fosta reședință a cantonului de care aparținea comuna înainte de martie 2015.
Comune limitrofe
Geologie și relief Geologie Comuna se află în sudul Bazinului Parisian, cel mai mare dintre cele trei bazine sedimentare franceze. Această vastă depresiune, ocupată în trecut de mări puțin adânci și lacuri, a fost umplută, pe măsură ce fundamentul său s-a prăbușit treptat, cu nisipuri și argile provenite din eroziunea reliefului înconjurător, precum și cu calcare de origine biologică, formând astfel o succesiune de straturi geologice.
Straturile aflorante de pe teritoriul comunei sunt alcătuite din formațiuni superficiale din Cuaternar și roci sedimentare datând din Neozoic, cea mai recentă eră geologică pe scara timpilor geologici, începută acum 66 de milioane de ani. Cea mai veche formațiune este constituită din marne și calcare din Orléanais, datând din Miocenul perioadei Neogene. Cea mai recentă formațiune este reprezentată de depozite antropice din Holocenul perioadei Cuaternare. Descrierea acestor straturi este detaliată în fișele „n°399 - Châteauneuf-sur-Loire” și „n°400 - Châtillon-Coligny” ale hărții geologice la scara 1/50 000 a departamentului Loiret, precum și în notele explicative asociate acestora.
Relief Suprafața cadastrală a comunei, publicată de INSEE și utilizată ca referință în toate statisticile, este de 47,44 km². În schimb, suprafața geografică este de 48,29 km².
Relieful este relativ plat, deoarece diferența maximă de nivel atinge 44 metri. Altitudinea teritoriului variază între 117 m și 161 m.
Hidrografie Loara marchează limita sud-vestică a comunei.
Pe teritoriul comunei se află și următoarele iazuri: Étang de Corcambon Étang du Grand Moulin
Climă În 2010, clima comunei era clasificată drept climat oceanic degradat al câmpiilor din Centru și Nord, conform unui studiu al CNRS bazat pe date colectate între 1971 și 2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie actualizată a climei din Franța metropolitană, conform căreia comuna se află într-o zonă cu climat oceanic alterat și face parte din regiunea climatică Centru și contraforturile nordice ale Masivului Central. Aceasta se caracterizează prin aer uscat vara și un nivel bun de însorire .
Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 10,8 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,6 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 733 mm, cu 11,2 zile de precipitații în ianuarie și 7,4 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France cea mai apropiată, situată în comuna Villemurlin la 16 km distanță în linie dreaptă , este de 11,6 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 691,2 mm .
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună, pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .
Medii naturale și biodiversitate Zone Natura 2000 Rețeaua Natura 2000 este o rețea ecologică europeană de situri naturale de interes ecologic, creată pe baza Directivelor „Habitate” și „Păsări”. Această rețea este formată din Zone Speciale de Conservare (ZSC) și Zone de Protecție Specială (ZPS).
În cadrul acestor zone, statele membre se angajează să mențină într-o stare favorabilă de conservare tipurile de habitate și speciile vizate, prin măsuri de reglementare, administrative sau contractuale. Scopul este de a promova o gestionare adecvată a habitatelor, ținând cont de cerințele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale fiecărui stat membru. Activitățile umane nu sunt interzise, atâta timp cât acestea nu afectează semnificativ starea favorabilă de conservare a habitatelor și speciilor vizate.
Pe teritoriul comunei Coudroy sunt desemnate patru situri Natura 2000 .
Situri de importanță comunitară (Directiva „Habitate”) Număr Tip Nume Hotărâre Document de obiective Localizare FR2400524 SIC Pădurea Orléans și periferia Hotărârea din 20 august 2014. Validat la 10 iunie 2005 Un nucleu este situat în partea de nord a comunei, la limita cu Le Moulinet-sur-Solin. FR2400528 SIC Valea Loarei de la Tavers la Belleville-sur-Loire Hotărârea din 13 aprilie 2007. Validat la 10 iunie 2005 Marginea sudică a comunei.
Situl „Pădurea Orléans și zona periferică”, cu o suprafață totală de 2 226,40 ha, este fragmentat în 38 de unități. Acestea, de dimensiuni variabile (între 0,9 și 347 ha), sunt dispersate în cele trei masive forestiere și zonele lor periferice. În timpul realizării documentului de obiective, pe baza inventarelor de teren, s-a constatat absența habitatelor sau a speciilor de interes comunitar în anumite unități, ceea ce a dus la propunerea eliminării acestora (13 unități afectate, cu o suprafață totală de 207,90 ha). Interesul sitului constă în calitatea zonelor umede (iazuri, turbării, mlaștini, bălți), precum și în bogăția floristică, cu o valoare ridicată pentru briofite, licheni și ciuperci. Pe acest teritoriu au fost identificate 17 habitate naturale de interes comunitar, iar fauna este de asemenea remarcabilă, în special datorită prezenței păsărilor, liliecilor, amfibienilor și insectelor. Situația actuală de gestionare face ca situl să fie puțin vulnerabil, întrucât este format din parcele de pădure domanială, a căror administrare nu impune constrângeri majore pentru speciile prezente. Anumite specii, precum vulturul pescar, sunt monitorizate îndeaproape. Alte specii, cum ar fi bombina cu burtă galbenă, acvila de câmp și sfrânciocul roșiatic, ar necesita o supraveghere mai atentă.
Situl „Valea Loarei de la Tavers la Belleville-sur-Loire”, cu o suprafață de 7 120 ha, se întinde pe teritoriul a 51 de comune. Delimitarea acestui sit Natura 2000 este foarte apropiată de cea corespondentă Directivei Păsări. Interesul major al sitului constă în habitatele Loarei legate de dinamica fluviului, care adăpostesc numeroase specii enumerate în anexa II a Directivei Habitate
Zone de protecție specială (Directiva „Păsări”) Număr Tip Nume Ordin Document de obiective Localizare FR2410018 ZPS Pădurea Orléans Ordinul din 23 decembrie 2003. Validat la 10 iunie 2005 În partea de nord a comunei. FR2410017 ZPS Valea Loarei din Loiret Ordinul din 4 mai 2007. Marginea sudică a comunei.
Situl „Pădurea Orléans” se întinde din nord-estul aglomerației orléaneze până la porțile orașului Gien, urmând un arc de cerc de aproximativ 60 de kilometri lungime și având o lățime variabilă între aproximativ 2 și 15 km. Acest ansamblu forestier aproape continuu este în mare parte domenial. Pădurea domenială este formată din trei masive distincte, de la vest la est: masivele Orléans, Ingrannes și Lorris (considerat în mod obișnuit ca fiind împărțit în două submasive: Lorris-Châteauneuf și Lorris-les Bordes), în jurul cărora se află și alte suprafețe forestiere. Suprafața totală a celor trei masive domeniale este de 34.500 de hectare.
Având o suprafață totală de 32.177 ha, situl este alcătuit din două mari entități care acoperă aproape integral masivele forestiere domeniale din Ingrannes și Lorris. Aceste două entități includ și alte parcele forestiere, precum și lacuri aflate la periferie, alături de vasta „poiană” Sully-la-Chapelle, Ingrannes și Seichebrières, situată în cadrul masivului Ingrannes.
Acest sit prezintă un mare interes ornitologic, fiind un habitat important pentru cuibăritul mai multor specii de păsări, printre care uliganul pescar (Pandion haliaetus), acvila de munte (Hieraaetus pennatus), șerparul (Circaetus gallicus), viesparul (Pernis apivorus), eretele vânăt (Circus cyaneus), caprimulgul european (Caprimulgus europaeus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), sură (Dendrocoptes medius) și verde-cenușie (Picus canus), Ciocârlia de pădure (Lullula arborea) și silvia de tufiș (Sylvia undata).
De asemenea, lacurile constituie locuri importante de popas pentru diferite specii de păsări migratoare.
Situl „Valea Loarei din Loiret” se întinde pe 7.684 ha și include valea Loarei în departamentul Loiret. Această Zonă de Protecție Specială (ZPS) continuă atât în amonte, cât și în aval, pe departamentele vecine. Importanța majoră a sitului constă în habitatele și speciile liguriene legate de dinamica fluviului. Aceste habitate găzduiesc numeroase specii menționate în Anexa I a Directivei Păsări.
Situl se remarcă prin prezența coloniilor de cuibărit ale chirei cu obraji albi (Sterna albifrons), chirei de râu (Sterna hirundo) și pescărușului cu cap negru (Ichthyaetus melanocephalus). De asemenea, aici se găsesc zone de pescuit pentru vulturul pescar (Pandion haliaetus).
Situl este, totodată, un loc de reproducere pentru stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), egreta mică (Egretta garzetta), viesparul (Pernis apivorus), gaia neagră (Milvus migrans), cristeiul de câmp (Burhinus oedicnemus), pescărașul albastru (Alcedo atthis), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) și sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio).
Zone naturale de interes ecologic, faunistic și floristic
Diferite zone de identificare a bogăției patrimoniale naturale sunt prezente pe teritoriul comunei Dampierre-en-Burly. Aceste perimetre se intersectează sau se suprapun, în special în raport cu siturile Natura 2000, subliniind astfel interesul biologic, ecologic sau peisagistic al zonelor vizate.
Inventarul zonelor naturale de interes ecologic, faunistic și floristic (ZNIEFF) are ca obiectiv acoperirea ariilor cele mai valoroase din punct de vedere ecologic, în principal pentru a îmbunătăți cunoașterea patrimoniului natural național și pentru a oferi factorilor de decizie un instrument de sprijin în integrarea considerentelor de mediu în amenajarea teritoriului.
Teritoriul comunei Dampierre-en-Burly include șase zone ZNIEFF.