Scara Rockwell este o scară de duritate utilizată în marcarea durității materialelor metalice și este bazată pe identificarea durității materialelor. Este folosită de preferință pentru materiale foarte dure, a căror duritate este D > 200 pe scara Brinell.
Principiu și istorie Testele de identificare a durității Rockwell se fac prin determinarea adâncimii unei penetrații făcute cu o anumită forță în probe materiale metalice de un penetrator profilat (sferă, con) dur, din diamant, raportate la profunzimea unei penetrații (mai mici) făcute cu o forță de penetrare inițială. Metoda a fost folosită practic pentru prima dată de americanii Hugh M. Rockwell și Stanley P. Rockwell care în 1914 au inventat o mașină de testare pe principiu diferențial.
Metoda
O testare presupune 3 faze: Aplicarea unei forțe inițiale Fi de 98 N (10 Kgf). Corpul penetrant face o penetrație (adâncitură) inițială care este luată în considerare corespunzător în formula de calcul a durității (HR, duritate Rockwell, în engleză: Rockwell Hardness). Este aplicată o forță suplimentară Fr, semnificativ mai mare, făcându-se o adâncitură mai profundă. Se îndepărtează forța Fr, păstrând forța Fi și se citește adâncimea remanentă de pătrundere a penetratoruluiManualul inginerului mecanic. Vol. II: Materiale, Rezistența materialelor, Stabilitate elastică, Vibrații. Coordonare generală prof. dr. doc. șt. Gh. Buzdugan. Editura Tehnică, București, 1973, p. 1057. cu ajutorul unui indicator de penetrare (comparator cu cadran).
Scări Rockwell Există mai multe grupe de scări de duritate Rockwell: A, C, D pentru oțeluri dure B, E, F pentru oțeluri necălite și metale neferoase N, T pentru cazurile când probele materiale (eșantioanele) au dimensiuni reduse sau sunt foarte subțiri (grosime redusă). Duritățile pe scările A, B, C etc. sunt marcate cu HRA, HRB, HRC, precedate de cifra care indică valoarea numerică a durității, de exemplu 62 HRC. Note
Vezi și Durometrul Shore
Rockwell Categorie:Proprietăți ale materialelor metalice